,, Religia care nu este la fel de veche precum Cristos şi Apostolii Săi, este prea nouă pentru mine.” – Joseph Hooke, apologet baptist englez .

Providența lui Dumnezeu

Providența lui Dumnezeu în aducerea Mielului ca jertfă

Providența lui Dumnezeu în aducerea

Mielului ca jertfă

de Aurel Munteanu – 26 noi. 2017

PROVIDÉNȚĂ = Planul divin prin care este prevăzut și orientat cursul evenimentelor astfel încât Universul, ca întreg, și creaturile individuale să realizeze scopurile stabilite de Dumnezeu.

El a fost promis și pregătit să fie înjunghiat încă din planul etern.

Nu căderea lui Adam, a făcut Dumnezeirea să ia hotărârea aceasta, ci voia Sa suverană.

Această hotărâre a fost luată după bunul Său plac, în planul ascuns, mai înainte de a fi timpul, ca să aducă pe mulți fii la slavă – Efeseni 1. 9-12.

Dar încă de la început de după cădere, de când lui Adam și rasei sale i s-a promis un Răscumpărător, atât diavolul cât și oamenii s-au împotrivit sistematic la îndeplinirea planului lui Dumnezeu.

– Știm că revelația a fost progresivă și până în potop toți erau în așteptare. Adam se aștepta ca unul din fiii săi să fie Mesia așa cum îi promisese Dumnezeu.

– Abel i-a înșelat așteptările când a fost ucis de Cain. Răscumpărătorul nu era Abel și nici nu putea veni prin sămânța lui, ci prin cea a lui Set.

– După potop, Dumnezeu se revelează lui Avraam și îi promite că prin el, va veni Mesia. Iacov este primul care spune că prin seminția lui Iuda va veni Mântuitorul – Gen. 49.10.

1. Dar apar piedici din partea oamenilor în împlinirea promisiunii aducerii Mielului de jertfă. Abimelec împăratul Gherarei, ia pe Sara de soție – Gen.20.2. El fără să știe că era soția lui Avraam, o ia de nevastă dar Dumnezeu intervine corectând lucrurile, intervenind în ducerea planului divin la îndeplinire. Oprește pe Abimelec din planurile sale și îi dă nevasta înapoi lui Avraam.

2. O altă piedică în aducerea Mielului pentru îndeplinirea planului divin, a apărut când Faraonul egiptean a decretat ca toți copiii de parte bărbătească ai evreilor să fie aruncați în Nil. Faraonul lucra împotriva lui Cristos, sperând că în felul acesta putea ține pe evrei sclavi în continuare, și distrugând partea bărbătească credea că o să lase fară moștenitori poporul Legământului.

Dar Dumnezeu în providența Sa, intervine și de data aceasta prin Moise, pe care îl scapă de decretul Faraonului și tot prin moise eliberează poporul Său din sclavie.

Moise îi duce în țara promisă și ei își continuă genealogiile în așteptarea lui Mesia.

3. O altă piedică a diavolului vine prin Atalia, care după ce moare fiul său Ahazia, se ridică și omoară tot neamul împărătesc al casei lui Iuda – 2Cronici 22.10.

Dar Dumnezeu în providența Sa, intervine iarăș și nu lasă ca spița regală a robului Său David să piară și scapă pe Ioas fiul împăratului, prin Ioșebeat – 2Cronici 22.11.

4. O altă piedică în aducerea Mielului a apărut când Nebucadnețar distruge Ierusalimul și deportează poporul în Babilon.

5. Un al pericol real ridicat de diavol ca să distrugă poporul din captivitate este persecuția lui Haman de pe timpul lui Mardoheu și al Esterei.

6. După întruparea Sa glorioasă, Irod cel Mare, încearcă să stârpească pe Șilo, pentru a nu ajunge la maturitate ca să fie adus ca jertfă de ispășire – Matei 2.16-18.

În ciuda decretului său, Dumnezeu intervine și trimite Pruncul în Egipt . Magii sunt înștințați în mod divin de Dumnezeu, să nu treacă pe la Irod și să îi spună unde au găsit Pruncul – Matei 2.12.

7. În Capernaum, Satana și oamenii vor să împiedice după o predică în sinagogă, pe Isus ca să fie adus ca Miel de jertfă. Vroiau să-L arunce jos de pe sprânceana muntelui unde le era zidită cetatea – Luca 4.29. Dumnezeu intervine din nou deoarece:

– era predestinat ca Mielul să moară în Ierusalim nu în Capernaum

– în țara lui Zabulon și Neftali era rânduit să fie lumină – Matei 4.12-17.

– aici intenția lor era să-L omoare prin zdrobire, dar planul etern, era că trebuie să moară la Golgota prin străpungere

– altădată au luat pietre să arunce în El, dar era predestinat să nu moară prin împrăștiere ci atârnat pe lemnul blestemat precum Nehuștan în pustie.

8. O altă opoziție și ultima încercare de a împiedica aducerea Mielului ca jertfă pentru păcat, a fost chiar în momentele răstignirii când oamenii și Satan, Îl îndemnau să coboare de pe lemn ca să se încreadă în El – Matei 27. 39-44.

– era un atac al diavolului ca să nu aducă la îndeplinire sacrificiul pentru împăcarea aleșilor cu Tatăl

– coborând evita moartea și plătirea prețului de împăcare către Tatăl

În ciuda tuturor obstacolelor ridicate de oameni și Satan, Dumnezeu și-a dus în providența Sa, planul la îndeplinire. Plan alcătuit în Sine însuși conform hotărârilor Sale, spre gloria eternă a Numelui Său – Efeseni 1.7-12.

9. Gândește-te chiar la tine alesule, că tot providența lui Dumnezeu a făcut ca să nu mori, până El îți lucrează nașterea din nou și salvarea sufletului tău.

De-a lungul generațiilor Domnul în providența Sa a purtat de grijă tuturor strămoșilor tăi ca să vii tu pe lume și să facă din tine ce a propus Dumnezeul Triunic în planul etern, spre gloria veșnică a harul Său arătat în Cristos!

În momentul când termină de lucru cu tine, abia atunci te cheamă acasă. Până atunci ești nemuritor la fel cum Domnul tău a fost până Și-a încheiat lucrarea.