,, Religia care nu este la fel de veche precum Cristos şi Apostolii Săi, este prea nouă pentru mine.” – Joseph Hooke, apologet baptist englez .

Administrator

Atotputernicia Domnului Isus Cristos manifestată în timpul lucrării Sale pământești

de Aurel Munteanu

În predicile trecute am văzut dragostea, dreptatea, mânia, gelozia, bunătatea, mila, omnisciența și omniprezența Domnului Cristos arătată în timpul lucrării Sale pământești în relațiile cu oamenii. Astăzi vom vedea omnipotența sau Atotputernicia Sa. 

Știm că Dumnezeu este Singurul Atotputernic. Așa este descris în comparație cu creaturile Sale. El a fost cunoscut progresiv în creația căzută sub acest atribut. Prima dată în traducerea Cornilescu, expresia apare la Avraam: „Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani, Domnul i S-a arătat şi i-a zis: «Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic. Umblă înaintea Mea şi fii fără prihană…»” (Geneza, 17:1).

Expresia „Cel Atotputernic” are 60 de ocurențe în Cornilescu. De 32 de ori apare numai în cartea Iov. În N.T. are 7 ocurențe. De 5 ori apare în Apocalipsa lui Ioan, o dată în Evanghelia după Luca, 1:49 și o dată în A doua epistolă către corinteni, 6:18.

Prin Atotputernicia Sa, în Vechiul Testament se spunea despre Dumnezeu că: 

  • oamenii creșteau și se înmulțeau numeric: (Genesa, 35:11).
  • se căpăta trecere înaintea Sa: (Genesa, 43:14).
  • primeai binecuvântare: (Genesa, 49:25).
  • certa și mustra: „Ferice de omul pe care-l cearta Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atotputernic.” (Iov, 5:17).
  • trebuia să-I alergi înainte în rugăciune și să-L slujești: (Iov, 8:5; Iov, 21:15).
  • El aducea vremuri de judecată și pedeapsă: (Iov, 24:1).
  • hotăra destinul celor răi: „Iată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, moștenirea pe care o hotărăște Cel Atotputernic celui nelegiuit.” (Iov, 27:13).
  • hotăra și destinul celor drepți: „Dar ce soartă mi-a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moștenire mi-a trimis Cel Atotputernic din ceruri?” (Iov, 31:2).
  • dădea pricepere: „Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea.” (Iov, 32:8).
  • dădea viață omului: „Duhul lui Dumnezeu m-a făcut, și suflarea Celui Atotputernic îmi dă viată.” (Iov, 33:4).
  • nu călca dreptatea și nu săvârșea fărădelegea: „Nu, negreșit, Dumnezeu nu săvârșește fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea.” (Iov, 34:12).
  • le era Stâncă și Mântuitor: „își aduceau aminte că Dumnezeu este stânca lor și că Dumnezeul Atotputernic este izbăvitorul lor.” (Psalmii, 78:35).

Cu toții știm că Domnul Cristos este Dumnezeu. El nu este doar un Dumnezeu puternic ci Atotputernic. Despre El se spune:

8„Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.”

11care zicea: „Eu sunt Alfa şi Omega, Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă. Ce vezi, scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea.”

17Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Şi-a pus mâna dreaptă peste mine şi a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă,

18Cel Viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu ţin cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor…” 

Apocalipsa lui Ioan, 1: 8,11,17,18.

El este „Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul”. În Evanghelia Sa, Ioan spune despre El că este Dumnezeu implicat în creație este etern, omniprezent, omnipotent și atotțiitor (care păstrează existența a tot ce există): 

1La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.

2El era la început cu Dumnezeu.

3Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.

A manifestat Cristos Atotputernicia Sa în relațiile cu oamenii în timpul lucrării Sale pământești? Da. Și-a arătat Atotputernicia când:

  • a fost conceput în pântecul Mariei
  • îngerii i-au adus închinare
  • a fost ispitit 40 de zile
  • le spunea „păcatele îți sunt iertate”
  • vindecări miraculoase
  • învieri din morți
  • exorcizări
  • înmulțirea pâinilor și peștilor
  • a mers pe ape
  • în Marea Trimitere spune „toată autoritatea Mi-a fost dată în cer …”
  • a fost încărcat cu toate păcatele tuturor aleșilor 
  • a înviat și a frânt boldul morții
  • a răscumpărat cu sângele Său oameni din orice neam, limbă și seminție
  • S-a înălțat la cer (ceilalți au fost luați)
  • va domni etern peste cei răscumpărați și întreaga creație

Cum mă influențează pe mine faptul că El este Atotputernic?

  • mă simt în siguranță: „Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu.”(Ioan, 10: 28,29)
  • mă simt încurajat și curajos: „pentru că a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut.” (Epistola către evrei, 11:27b). 
  • în încercări îmi dă putere să îmi port sarcina: (Matei, 11:30).
  • dacă este în planul Său mă poate vindeca de orice infirmitate și boală
  • în slujire îmi dă bucurie, putere și izbândă
  • îmi poate da putere în slăbiciunile mele (2 Corinteni, 12:10 -Pavel știa bine ce spune).
  • mă face să aștept cu bucurie ziua Răpirii.
  • îmi va glorifica trupul într-o zi dacă ar fi să mor.

Bucurați-vă că aveți un Cristos Atotputernic. El este Dumnezeu care poate totul. Nădăjduiți în El!


Bunătatea Domnului Isus Cristos manifestată în relațiile Sale cu oamenii

Bunătatea este una din caracteristicile lui Dumnezeu cele mai cunoscute. Este cel mai apelat atribut al lui Dumnezeu dintre toate câte are. Fără acest atribut cu toții am fi pierduți. Despre bunătatea lui Dumnezeu găsim menționat în Scriptură:

Psalmii 89:14 Dreptatea si judecata sunt temelia scaunului Tau de domnie; bunatatea si credinciosia sunt inaintea fetei Tale.

Psalmii 100:5 Caci Domnul este bun; bunatatea Lui tine in veci, si credinciosia Lui, din neam in neam.

Chiar dacă a survenit căderea, păcatul adamic nu a făcut să înceteze bunătatea lui Dumnezeu. La cădere omul s-a schimbat față de Dumnezeu, dar Dumnezeu a rămas același. Dumnezeu este bun prin natura Sa, nu doar prin voinţă. El alege când să arate bunătatea Sa, cum şi în ce măsură deoarece este suveran absolut.

Contrar gândirii multora, bunătatea Sa nu este afectată pentru că a permis păcatul în lume. Bunătatea Sa nu este afectată pentru că este discriminatorie. El a ales să manifeste mai multă bunătate faţă de o creatură decât faţă de alta. Pentru aceasta nimeni nu Îl poate judeca sau să Îl intrebe „ce faci”? Pedepsirea celor răi nu Îi afectează bunătatea. Pedeapsa se datorează călcării Legii Sale, care este sfântă, dreaptă şi bună (Romani, 7:12). Dumnezeu nu ar fi bun dacă nu ar pedepsi păcatul!

Faptul că anunță un mijloc de salvare, pentru rasa lui Adam, arată spre o bunătate fără margini, bunătate care este proprie naturii Sale. În răscumpărarea noastră chiar Evanghelia, (Vestea Bună), este o reală oglindă a bunătăţii Sale. Tot ceea ce face Dumnezeu prin intermediul ei, are in vedere binele nostru veșnic. Bunătatea Sa după cădere trebuie privită ca un har nemeritat. După cădere Dumnezeu nu este obligat să ne-o arate și totuși o face. În Ps. 25, David o invocă spunând:

 „Nu-Ti aduce aminte de greselile din tineretea mea, nici de faradelegile mele; ci adu-Ti aminte de mine, dupa indurarea Ta, pentru bunatatea Ta, Doamne!” Psalmii 25:7

El își arată această bunătate față de aleșii Săi. Autorii V.T. au experimentat-o și scriu despre ea:

Ieremia 31:3 Domnul mi Se arata de departe: „Te iubesc cu o iubire vesnica; de aceea iti pastrez bunatatea Mea!

Psalmii 138:8 Domnul va sfarsi ce a inceput pentru mine. Doamne, bunatatea Ta tine in veci: nu parasi lucrarile mainilor Tale.

Noi cu toții trăim într-o continuă dependență de bunătatea lui Dumnezeu, la fel ca sfinții V.T. Bunătatea și îndurarea Sa ne șterge fărădelegile și ne păzește totdeauna:

Psalmii 51:1 Ai mila de mine, Dumnezeule, in bunatatea Ta! Dupa indurarea Ta cea mare, sterge faradelegile mele!

Psalmii 40:11 Tu, Doamne, nu-mi vei opri indurarile Tale; ci bunatatea si credinciosia Ta ma vor pazi intotdeauna.

Bunătatea lui Dumnezeu a fost întruchipată în Persoana Domnului Cristos. Despre El se spune că: „El, care este oglindirea slavei Lui si intiparirea Fiintei Lui si care tine toate lucrurile cu cuvantul puterii Lui, a facut curatarea pacatelor si a sezut la dreapta Maririi in locurile preainalte,” (Evrei, 1:3).

El a arătat această bunătatea a lui Dumnezeu, în relațiile Sale cu semenii Săi:

– prin hotărârea luată în planul etern de a ne substitui în pedeapsă pe Golgota

– prin hotărârea luată de a plăti prețul răscumpărării noastre

– în faptul că s-a dezbrăcat de gloria Dumnezeiască luând chip de rob

– prin purtarea poverilor noastre zilnice

– mergea din loc în loc și făcea bine

– în suferințele lor fizice vindecându-i

– prin faptul că nu ne mai numește robi ci prieteni

– prin faptul că după înălțare nu ne lasă orfani ci ne trimite Duhul Său

– mijlocind pentru noi în prezent ca Avocat la dreapta lui Dumnezeu (Ștefan Îl vede)

Lucruri practice. Cum ne influențează faptul că Domnul Cristos a arătat bunătate față de noi:

1. Bunătatea Sa este demnă de lăudat de către toți fiii oamenilor:

Psalmii 59:16 Dar eu voi canta puterea Ta; dis-de-dimineata voi lauda bunatatea Ta. Caci Tu esti un turn de scapare pentru mine, un loc de adapost in ziua necazului meu.

Psalmii 115:1 Nu noua, Doamne, nu noua, ci Numelui Tau da slava pentru bunatatea Ta, pentru credinciosia Ta!

2. Bunătatea trebuie să ne caracterizeze și pe noi:

Proverbe 3:3 Sa nu te paraseasca bunatatea si credinciosia: leaga-ti-le la gat, scrie-le pe tablita inimii tale.

Proverbe 19:22 Ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui;

Galateni 5:22 Roada Duhului, dimpotriva, este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia,

Coloseni 3:12 Astfel, dar, ca niste alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si preaiubiti, imbracati-va cu o inima plina de indurare, cu bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga rabdare.

3. Bunătatea Sa îndeamnă la pocăință pe fiecare dintre noi:

Romani 2:4 Sau dispretuiesti tu bogatiile bunatatii, ingaduintei si indelungii Lui rabdari? Nu vezi tu ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta?

4. Bunătatea Sa, trebuie să ne provoace ca și noi să o arătăm tuturor oamenilor (nu doar unora, ex., samariteanului)

5. Bunătatea Sa trebuie să mă ajute să fiu iertător (ex., cu stăpânul ce iartă datoria celui ce îi datora 10 mii de talanți – Matei, 18: 23-30. nu trebuie sa avem o inimă rea neiertătoare ca a datornicului).

6. Bunătatea Sa ne îndeamnă să ne sacrificăm pentru alții.

Concluzie: Bunătatea Sa este cea care ne ține în viață.

– este cea care ne face să ne trezim la o nouă zi de viață

– este cea pentru care trebuie să Îl lăudăm și să Îi mulțumim neîncetat că nu ne-a făcut după fărădelegile noastre arătându-ne doar dreptatea.

– indeiferent prin ce trecem trebuie să ridicăm privirea în sus și să sperăm în El.

Chiar dacă toate vedem că se prăbușesc în jurul nostru trebuie să sperăm în El:

21. Iată ce mai gândesc în inima mea şi iată ce mă face să mai trag nădejde:

22. bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt,

23. ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! –

24. „Domnul este partea mea de moştenire”, zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.

25. Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută. (Plângerile lui Ieremia 3:17-24).

Este un mare păcat să abuzăm de bunătatea lui Dumnezeu sau să o dispreţuim, uitând de binecuvântările Lui. În loc să ne crească mulţumirea faţă de Dumnezeu, dispreţuim sau uităm de bunătăţile Sale? Trebuie să Îl lăudăm neîncetat pentru câte a făcut pentru noi:

Te voi lauda din toata inima mea, Doamne Dumnezeul meu, si voi preamari Numele Tau in veci! (Ps.86:12)


Aspecte distincte la cea de a doua venire a Domnului Isus Cristos

Aspecte distincte la cea de a doua

venire a Domnului Isus Cristos

  Această a doua venire a Domnului Isus Cristos trebuie privită așa cum o redă Scriptura:

1. o venire ca Mire pentru cei care sunt în Cristos (toți mântuiții);

2. o venire ca Rege justițiar pentru a elibera Israelul de sub domnia neamurilor conduse de fiară.

Aceste două etape ale celei de a doua venire a Sa, nu trebuie confundate și nici suprapuse. Ele sunt confundate deoarece, unii cred că Domnul Isus deja a venit (adventiștii, martorii, etc), alții neagă existența domniei Milenare a lui Cristos în Ierusalim pe tronul lui David (mărturisind că acum suntem în Mileniu), iar alții nu cred că după Răpire, Domnul se va întoarce din nou la casa lui Israel, așa cum spune în Romani 11. Aceste două etape sunt plasate, prima la începutul Necazului lui Iacov iar cea de a doua la final.

Răpirea

Venirea pentru Israel

Texte biblice:

1Tesaloniceni 4. 13-18.

Apocalipsa 19.11 – 21.

Categoriile vizate:

Cei adormiți în El și credincioșii în viață din acel moment – v.13-14, 17.

Israeliții necredincioși și Neamurile peste care trebuie să domnească cu toiag de fier – v.15.

Atitudinea sufletească a Domnului:

Plin de bucuria revederii.

Plin de o mânie și urgie aprinsă – v.15.

Scopul pentru care vine Isus:

Să îi ia acasă pe ai Săi – v. 17.

Să judece evreii necredincioși, fiara, împărații pământului și să lovească neamurile cu dreptate – v.15, 18-20.

Punctul de întâlnire:

Pe nori în văzduh (nu spune că El coboară pe pământ) – v.17

Pe pământ – v.19.

Cine însoțește pe Domnul:

Vine El Însuși – v.16.

Oști cerești pe cai albi – v.14.

Statutul Domnului Isus:

De Mire – Răscumpărător – v.17.

De Rege războinic și Judecător – v. 16, 11-12.

În gura Sa:

Are strigăt de biruință – v.16.

Are o sabie să lovească vrășmașii- v. 15

Îmbrăcămintea Domnului Isus:

Haine adecvate unui asemenea eveniment.

Haină înmuiată în sânge – v. 13.

Felul cum vine:

Cu un strigăt , cu glasul unui arhanghel, cu trâmbița lui Dumnezeu – v.16.

Călare pe un cal alb – v.11.

Timpul venirii:

Este necunoscut

La finalul domniei fiarei și proorocului mincinos – v. 20.

Eveniment:

Așteptat de aproape 2000 ani cu emoție și mângâiere a inimii – v.18.

Nedorit de anticrist și toți ce au semnul fiarei pe mână sau frunte – v. 20-21.

Observarea venirii Sale:

Într-o clipeală din ochi vor fi strânși pe nori și luați să fie cu Domnul în cer – 1Cor.15.52; v. 17.

Va fi văzută de toți cei adunați pentru război – v. 19.

Efectul venirii Sale:

Aleșii vor fi totdeauna cu Domnul – v. 17

Vrășmașii vor fi munciți zi și noapte în vecii vecilor – v. 20.