Despre lucrarea Duhului Sfânt

Despre lucrarea Duhului Sfânt

de Aurel Munteanu 30 oct. 2017

1) Încă de la început doresc să spun că Duhul Sfânt este Dumnezeu. El nu este o forță activă, o energie, un abur.

2 Cor.3.17: Căci Domnul este Duhul.

Duhul Sfant are însușiri personale asemănătoare cu ale Tatălui și ale lui Cristos, după al caror chip a fost creat Adam. Duhul Sfânt are voința , intelect, sentimente pe care o energie , o forța sau un abur nu și le poate însuși niciodată!

Când Scriptura vorbește despre Duhul Sfant vorbește printr-un pronume personal masculin așa cum o face și despre Isus Cristos cât și despre Dumnezeu Tatăl !

Ioan 16.13-14. Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare.

14. El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.

2) Atât Duhul Sfânt cât și Cristos Isus sunt prezentati ca Parakletos :

Ioan 14.16: Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac;

1Ioan 2.1: Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihănit.

Versetul 1Ioan 2.1. este singurul verset unde Isus este dat ca Parakletos .

Parakletos (gr.) = mangaietor , mijlocitor , avocat , sfatuitor.

O forța , o energie sau un abur nu poate fi numit Parakletos . Un Parakletos are sentimente dacă știe sa mângâie și sa întarească inimile zdrobite , trebuie să aibe înțelepciune ca să fie sfatuitor , voința și intelect pentru a face pe Avocatul și pentru a pleda pentru cauza ta.

3) Despre Duhul se vorbește ca având insușiri personale :

Duhul Sfânt are inteligență– ratiune :

Ioan 14.26. Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.

Duhul Sfânt are voința :

1Cor.12.11. Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte.

Duhul Sfânt are sentimente :

Ef.4.30. Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

Rom.8.26. Dar insusi Duhul mijloceste pentru noi cu suspine negraite.

Atâta timp cât concluzionam ca despre Duhul Sfant se vorbește ca despre o persoana la masculin ce are ratiune , voința , sentimente și în alte părți se spune despre El ca : învața, vorbește , mijloceste , suspina , marturiseste , calauzeste , porunceste , descopera , cerceteaza , nu poți afirma ca aceste insusiri le are o forța , o energie sau un abur .

4) Duhul Sfânt are atribute pe care le are numai Dumnezeu:

Eternitatea: Evr.9.14 . cu cat mai mult sangele lui Hristos, care, prin Duhul cel vesnic, S-a adus pe Sine insusi jertfa fara pata lui Dumnezeu,

Omnisciența: 1 Cor. 2:10. Nouă însă Dumnezeu ni* le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu.

Omnipotența: Luc.1.35. Ingerul i-a raspuns: „Duhul Sfant Se va cobori peste tine, si puterea Celui Preainalt te va umbri. De aceea Sfantul care Se va naste din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.

Cel Atotputernic – Fiul , nu putea să se intrupeze decât prin ,, umbrirea ” Unuia la fel de Atotputernic , urmând principiul ,, fiecare după soiul sau „.

Omniprezența: Ps.139.7-10 . Unde ma voi duce departe de Duhul Tau si unde voi fugi departe de fata Ta?

8. Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in Locuinta mortilor, iata-Te si acolo;

9. daca voi lua aripile zorilor si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii,

10. si acolo mana Ta ma va calauzi, si dreapta Ta ma va apuca.

Lucrarea Duhului Sfânt în V.T.

1) După păcatul adamic când toată omenirea a murit spiritual, a fost nevoie în fiecare zi ca Duhul Sfânt să:

– convingă de păcat – Gen 6.3:

Şi Domnul a zis: „Duhul Meu nu Se va lupta întotdeauna cu omul, pentru că, în adevăr, el este carne; dar zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani“.

– să aducă la viață păcătoșii (nașterea din nou) – Ezechel 37.14:

Voi pune Duhul Meu în voi, și veți trăi; vă voi așeza iarăși în țara voastră, și veți ști că Eu, Domnul, am vorbit și am și făcut, zice Domnul.”

– să întoarcă sufletul răzvrătit la Dumnezeu – Ps.65. 3-4:

Mă copleşesc nelegiuirile: dar Tu vei ierta fărădelegile noastre. Ferice de cel pe care-l alegi Tu şi pe care-l primeşti înaintea Ta, ca să locuiască în curţile Tale!

– să lumineze – Neemia 9.20:

Le-ai dat Duhul Tău cel bun ca să-i facă înţelepţi; n-ai îndepărtat mana Ta de la gura lor şi le-ai dat apă să-şi potolească setea.

– să călăuzească – Psalmul 143.10:

Invata-ma sa fac voia Ta, caci Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma calauzeasca pe calea cea dreapta!

– să învețe – Neemia 9.30:

I-ai ingaduit astfel multi ani, le-ai dat instiintari prin Duhul Tau, prin proroci, si tot n-au luat aminte.

– să îi ajute să își ducă mântuirea zilnică până la capăt:

Ps. 37:23-24: Domnul întăreşte paşii omului, când Îi place calea lui;

dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână.

– și la finalul mântuirii lor să îi ducă în slavă – Ps.73.24:

Însă eu sunt totdeauna cu Tine, Tu m-ai apucat de mâna dreaptă; mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.

2) Cu toate acestea lumea teologică este divizată și astăzi la fel ca în trecut cu privire la lucrarea Duhului Sfânt în oameni. Sunt oameni care spun că Duhul Sfânt nu l-au avut decât temporar sfinții din vechimme (venind pestre ei și apoi plecând), alții merg atât de departe încât mărturisesc că nu au fost nici mântuiți.

Alții spun că încă de la cădere, omul a trecut prin multe transformări și totodată modul prin care îl mântuiește Dumnezeu, este unul diferit.

Majoritatea împart mântuirea omului pe epoci, ocolind lucrarea Duhului în om:

– mântuirea prin conștiință de la Adam la Moise;

-mântuirea prin faptele Legii de la Moise la Cristos;

– mântuirea prin har în Noul Legământ.

Doar în această perioadă spunând că Duhul vine și naște oamenii din nou locuind permanent în ei.

Conform Sfintei Scripturi mântuirea omului a fost de la început lucrată de Duhul, prin har, prin credință, începând cu Abel până la ultimul om care va fi salvat. Nu există mai multe moduri de mântuire, cum nu există mai multe persoane în care să fim mântuiți. Există o singură cale de mântuire prin har, o singură Persoană prin care suntem salvați – Cristos Isus.

Atât sfinții Vechiului Testament cât și ai Noului Testament au cunoscut prin Duhul Sfânt: harul, credința, pocăința, voința și înfăptuirea ca venind de la Domnul, cunoașterea mai dinainte, chemarea, alegerea, predestinarea, neprihănirea (justificarea) și chiar glorificarea. Ei știau că numele lor erau scrise în Cartea vieții. Au cunoscut și experimentat nașterea din nou cât și prezența continuă a Duhului Sfânt în ei. Au avut roada Duhului Sfânt cât și puterea de a face semne, minuni și felurite vindecări. Au avut plinătatea Duhului Sfânt (îmbrăcați cu Duhul), cât și nevoia de a fi reumpluți.

În sfinții din Vechiul Testament, Duhul Sfânt a lucrat harul:

Proverbe 3.34: Când are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

În sfinții din Vechiul Testament, Duhul Sfânt a lucrat credința în Cristos:

Evrei 11. 26-27: Moise socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiţi spre răsplătire.

Prin credinţă a părăsit el Egiptul, fără să se teamă de mânia împăratului; pentru că a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut.

În sfinții din Vechiul Testament, Duhul Sfânt a lucrat pocăința:

Iov 42.6: De aceea mi-e scârbă de mine şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă.

În sfinții din Vechiul Testament, Duhul Sfânt a lucrat voința lor și înfăptuirea :

Ps.27.8: Inima îmi zice din partea Ta: „Caută faţa Mea!” Şi faţa Ta, Doamne, o caut!

Prin Duhul, sfinții din Vechiul Testament au știut despre cunoașterea mai dinainte, chemare, alegere și predestinare:

Ieremia 1.5: „Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoşteam, şi mai înainte ca să fi ieşit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte şi te făcusem proroc al neamurilor.”

În sfinții din Vechiul Testament, Duhul Sfânt a lucrat justificarea prin credință:

Gen. 6.8-9: Dar Noe a căpătat milă înaintea Domnului…… Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu.

Gen. 15.6: Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire.

Prin Duhul, sfinții din Vechiul Testament au cunoscut despre glorificare:

Ps.73.23-24: Însă eu sunt totdeauna cu Tine, Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;

mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.

Sfinții din Vechiul Testament au cunoscut că cei neprihăniți aveau numele scrise în Cartea Vieții:

Ps. 69.28: Să fie şterşi din Cartea Vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!

În sfinții din Vechiul Testament, Duhul Sfânt a lucrat aveau nașterea din nou:

Ezechel 36. 25-27: Vă voi stropi cu apă curată, şi veţi fi curăţaţi; vă voi curăţa de toate spurcdeosebeau vremurile’ăciunile voastre şi de toţi idolii voştri.

Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră şi vă voi da o inimă de carne.

Voi pune Duhul Meu în voi şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele, şi să păziţi, şi să împliniţi legile Mele.

1Petru 1.10-11: Prorocii, care au prorocit despre harul care vă era păstrat vouă, au făcut din mântuirea aceasta ţinta cercetărilor şi căutării lor stăruitoare.

Ei cercetau să vadă ce vreme şi ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Hristos, care era în ei, când vestea mai dinainte patimile lui Hristos şi slava de care aveau să fie urmate.

Sfinții Vechiului Testament aveau prezența permanentă a Duhului Sfânt:

1Sam. 16.13: Samuel a luat cornul cu untdelemn și l-a uns în mijlocul fraților lui. Duhul Domnului a venit peste David, începând din ziua aceea și în cele următoare.

În sfinții din Vechiul Testament, Duhul Sfânt a lucrat perseverența pe cale:

Ps. 48.14: Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră până la moarte.

Sfinții Vechiului Testament au cunoscut plinătatea Duhului Sfânt:

Ps.23.5: …….îmi ungi capul cu untdelemn, şi paharul meu este plin de dă peste el.

Alte expresii care arată plinătatea Duhului Sfânt în Vechiul Testament:

– a venit Duhul peste el – Judecători 3.10; Judecători 14.6,19; Isaia 61.1;

– a fost îmbrăcat în Duhul – Judecători 6.34;

– a fost apucat de Duhul – 1Cron. 12.18.

– a venit mâna Domnului peste el – Ezechel 1.3.

– voi turna Duhul Meu peste casa lui Israel – Ezechel 39.29.

Sfinții Vechiului Testament au cunoscut și întristarea cât și bucuria Duhului Sfânt:

Ps.51.11: Nu mă lepăda de la fața Ta și nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt.

Ps.51.12: Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale și sprijină-mă cu un duh de bunăvoință!

În Vechiul Testament, sfinții numeau nașterea din nou – tăierea împrejur a inimii. În Noul Testament este numită la fel (Rom.2.29).

Comparați Deuteronom 30.6 & Coloseni 2.11:

Deuteronom 30.6: Domnul Dumnezeul tău îţi va tăia împrejur inima ta şi inima seminţei tale, şi vei iubi pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău, ca să trăieşti.

Coloseni 2.11: În El aţi fost tăiaţi împrejur, nu cu o tăiere împrejur făcută de mână, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pământeşti.

Tăiați împrejur, gr. – perietmēthēte.

Alte metafore pentru nașterea din nou, în Noul Testament:

– naștere de sus (gennēthē) – Ioan 3.3.

– străpungerea inimii (katenygēsan tēn kardian)– F.A. 2.37.

– deschiderea inimii (diēnoixen tēn kardian)– F.A. 16.14.

Expresia ,,naștere din nou” (anagegennēmenoi) apare de două ori în N.T. în 1 Petru 1.3. și în 1.23. (http://biblehub.com/interlinear/1_peter/1-23.htm)

1 Pet.1.3: Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie

1 Pet.1.23: fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veac.

3) Sfinții Vechiului Testament au avut roada Duhului Sfânt la fel cum o avem și noi astăzi:

Gal. 5.22-23: Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor.

–dragostea – Rut care nu părăsește pe Naomi

–bucuria – Ana care cânta Domnului după nașterea lui Samuel

–pacea – Daniel în groapa cu lei

–îndelunga răbdare – Iov în încercările sale

–bunătatea – David față de Mefiboșet

–facerea de bine – Iosif față de frații săi

–credincioșia – Avraam care aduce jertfă pe Isaac

–blândețea – Moise era cel mai blând om de pe fața pământului

4) Prin Duhul Sfânt, sfinții Vechiului Testament au avut daruri, slujbe și lucrări, toate spre folosul celorlalți, la fel ca frații lor:

– cuvânt de înțelepciune – Solomon, Daniel și prietenilor săi, etc…

– cuvânt ce cunoștință – Solomon.

– credința – Avraam, Iov, David, Daniel, etc..

– dar de vindecare – Elisei (episodul cu Naaman), Isaia (vindecarea lui Ezechia)

– lucrări de putere – Moise în Egipt, Ilie pe Carmel, Samson, etc…

– profeția – Enoh (Iuda 14), Avraam (Gen.20.7), Moise, Isaia, Ieremia (28.8), etc..

– dar de descoperire – Ahia (1Împ. 14.5.)

– deosebirea duhurilor – Neemia 6.10-14; 1Împ. 22. 23.

5) Duhul Sfânt a lucrat în revelația Scripturii cât și în învățarea fraților din V.T.:

– Duhul a inspirat pe prooroci: 2Sam.23.2.; Mica 3.8.

– Duhul a insuflat Vechiul Testament: 2 Petru 1.21.

– Duhul a capacitat oameni ca să învețe poporul lui Dumnezeu: Neemia 8. 3-8.

6) Duhul Sfânt le-a dat sfinților Vechiului Testament și daruri speciale:

– daruri de conducerepolitică: Gen. 41.38: Şi faraon a zis slujitorilor săi: „Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?”

– daruri morale – curaj: Judecători 11.29: Duhul Domnului a venit peste Iefta. Iefta a străbătut Galaadul şi Manase; a trecut la Miţpe, în Galaad; şi din Miţpe, din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon.

– daruri fizice: putere – Judecători 14.6; 15.14.

– îndemânări practice – Exod 31.2-5.

Lucrarea Duhului Sfânt în N.T.

În Noul Testament, la fel ca în Vechiul, Duhul Sfânt face aceeaș lucrare cu oamenii în privința salvării lor:

– Duhul Sfânt îi convinge de păcat:

Ioan 16.8: Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata.

– Duhul Sfânt îi aduce la viață pe păcătoși (nașterea din nou):

Ioan 6.63: Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh şi viaţă.

Ioan 3.5: Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.

– Duhul Sfânt le descopere pe Cristos:

Ioan 1.49: Natanael I-a răspuns: „Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel!”

– Duhul Sfânt îi face copiii ai lui Dumnezeu:

Romani 8.16: Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.

– Duhul Sfânt le întoarce sufletul la Dumnezeu:

F.A.11.21: Mâna Domnului era cu ei, şi un mare număr de oameni au crezut şi s-au întors la Domnul.

– Duhul Sfânt îi luminează:

1Cor.2.12. Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte l12. Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. ucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său.

– Duhul Sfânt, spală, sfințește și îndreptățește pe păcătosul mântuit:

1Cor.6.11: Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos şi prin Duhul Dumnezeului nostru.

– Duhul Sfânt îi călăuzește:

Ioan 16.13: Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul;

– Duhul Sfânt îi călăuzește în vorbire:

Matei 10.20: fiindcă nu voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi.

– Duhul Sfânt îi învață:

Ioan 14.26: Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.

– Duhul Sfânt îi face să rodească:

Galateni 5.22-23: Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.

– Duhul Sfânt îi ajută să își ducă mântuirea zilnică până la capăt:

2 Cor.7.1: Deci fiindcă avem astfel de făgăduinţe, preaiubiţilor, să ne curăţăm de orice întinăciune a cărnii şi a duhului şi să ne ducem sfinţirea până la capăt, în frica de Dumnezeu.

– Duhul Sfânt rămânând în ei până la final:

Ioan 14.17: şi anume Duhul adevărului, pe care ……. voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi.

– Duhul Sfânt face din trupul credinciosului Templu al Său:

1 Cor.6.19: Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri?

– Duhul Sfânt pecetluiește pe credincios pentru ziua răscumpărării:

2Cor.1.22: El ne-a şi pecetluit şi ne-a pus în inimă arvuna Duhului.

– Duhul Sfânt ne face să iubim venirea lui Cristos:

Ap. 22.17: Şi Duhul şi Mireasa zic: „Vino!”,

– Fiincă avem Duhul Sfânt, vom fi glorificați:

Romani 8.11: Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi.

Duhul Sfânt lucrează în sfinții Noului Testament plinătatea. Mai multe expresii scot în evidență acest fapt:

Duhul Sfânt îi umplea – Luca 1.67:

Duhul era peste el: Luc. 2.25.

Plin de Duhul Sfânt– F.A. 4.8.31, F.A.13.52

Dar tot în acelaș timp, Duhul Sfânt poate fi:

– întristat: Ef. 4.30:Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

– stins: 1Tes. 5.19: Nu stingeţi Duhul.

– înflăcărat: 2 Tim. 1.6:De aceea îţi aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele.

Astăzi există multă confuzie cu privire la lucrarea Duhului Sfânt cât și a darurilor Duhului. Se confundă botezul în Duhul Sfânt cu: nașterea din nou, botezul în apă, plinătatea Duhului sau darul vorbirii în limbi primit în Fapte 2.

Toate lucrurile acestea, sunt diferite între ele și Scriptura explică clar lucrul acesta.

• Nașterea din nou, este un eveniment individual unic și irepetabil

• Botezul în apă, este poarta de intrare într-o Adunare locală și vizibilă

• Plinătatea Duhului, este o umplere individuală, graduală și repetitivă care nu ține de maturitatea spirituală

• Darul vorbirii în limbi omenești, era un dar ,,semn”, temporar

• Botezul în Duhul, este un eveniment istoric instituțional, al unui grup numit Eklesia Mea, grup format din mai multe persoane regenerate, și deja botezate în apă

Botezul în Duhul Sfânt din F.A. 2, a fost o acțiune de recunoaștere și autentificare a ,,Casei lui Dumnezeu – Adunarea”, ca singurul loc public adecvat pentru slujire și închinare.

Despre botezul biblic în Duhul Sfânt se promitea că:

• Administrator – va fi – Cristos Isus

• Candidați – vor fi – credincioșii deja botezați în apă

• Elementul – în (gr.-en) Duhul Sfânt

În conceptul actual al botezului în Duhul Sfânt, ordinea este pervertită atât de protestanți, neoprotestanți cât și de mișcarea penticostalo-carismatică. Ei susțin că:

• Administrator – este Duhul Sfânt – și nu Cristos Isus!

• Candidat – este un singur individ botezat în apă sau nu – și nu un trup din mai multe persoane botezate deja în apă!

• Elementul – în Cristos (trupul mistic) – și nu în Duhul Sfânt!

Matei 3.11: Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine,…. . El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.

Fapte 1.4-5: 4: Pe când Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui, „pe care”, le-a zis El, „aţi auzit-o de la Mine.

5. Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt.”

Expresii folosite pentru botezul în Duhul Sfânt:

– Botez în Duhul – F.A.11.16:

– Voi turna Duhul Sfânt: F.A.2.18.

– S-a coborât Duhul – F.A.10.44.

– Duhul Sfânt s-a vărsat – F.A. 10.45:

Darul vorbiri în limbi este confundat astăzi cu botezul în Duhul sau cu plinătatea Duhului Sfânt într-un om mântuit. Limbile ca dar, au fost un dar autentic. Totdeauna era vorba despre o limbă omenească vorbită în circulație la ora respectivă. Acest dar al vorbirii în limbi a luat sfârșit împreună cu darul proorociei și al cunoștinței instantanee în momentul când venea ce era matur sau complet (teleion) – 1Cor. 13.8-13.

Nu a fost niciodată o limbă sau limbi îngerești așa cum se sugerează astăzi, datorită afirmației înțelese greșit a apostolului Pavel din 1 Cor. 13.1. Acolo Pavel vorbește despre niște imposibilități hiperbolice (exagerări). El nu a vorbit niciodată în limbi îngerești, nu și-a dat trupul să fie ars, nu era omniscient, etc…. .

În ceruri nu există decât o singură limbă, limba vorbită de Dumnezeu cu fiul Său, Adam în prima zi a creației. Pe pământ există mai multe feluri de limbi omenești datorită blestemului de la Babel. Acesta era și rămâne un semn al judecăti.

Cei care pretind azi că vorbesc în limbi îngerești le reamintesc că:

,,Dacă ei sunt un miliard de vorbitori aici pe pământ, și nici unul dintre ei nu se înțelege cu un altul, (deoarece pretind că vorbesc o limbă diferită), automat ar trebui să existe și în ceruri un miliard de limbi îngerești ca și corespondent biblic al darului Duhului Sfânt dat pe pământ. ” Lucrul acesta este o imposibilitate, deoarece toți recunosc că în ceruri nu există mai multe limbi.

Eu cred că ce se pretinde azi ca fiind ,,vorbire în limbi, dar al Duhului Sfânt” sunt lucruri izvorâte din ,,rostiri extatice” sau din influențe demonice. Multe din aceste ,,limbi îngerești moderne” sunt varietatea obișnuită a căderii în transă după ce vorbitorul este rugat să ,,stăruie după promisiunea Duhului” ore în șir repetând unul din cuvintele: sânge, slavă sau aleuia!

Acest ,,dar” după rețeta de mai sus, poate fi procurat de oricine indiferent de religia exersată. El este întâlnit de la păgânii din antichitate până la misticii din ziua de azi răspândiți printre hinduși, religiile africane, mormone, New Age, penticostalii neoprotestanți, quakeri, baptiști, carismatici și mișcarea carismatică catolică.

27 decembrie 2017 | Categories: Botezul în Duhul Sfânt | Tags: Botezul în Duhul Sfânt, chemarea Duhului, Despre lucrarea Duhului Sfânt, Domnul este Duhul, Duhul, Duhul Sfânt în Vechiul Testament, Duhul Sfânt înainte de Cincizecime, mântuirea prin Duhul Sfânt | Lasă un comentariu