,, Religia care nu este la fel de veche precum Cristos şi Apostolii Săi, este prea nouă pentru mine.” – Joseph Hooke, apologet baptist englez .

Ungerea cu untdelemn: Iacov 5.13-16.

Ungerea cu untdelemn

Iacov 5.13-16.

 

de Aurel Munteanu

18 feb. 2016

 

 

  1. Este vreunul printre voi în suferinţă? Să se roage! Este vreunul cu inimă bună? Să cânte cântări de laudă!
  2. Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii bisericii; şi să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului.
  3. Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşi; şi, dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.
  4. Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.

 

Acest text sfânt al Scripturii este unul destul de dezbătut în mediile evanghelice. Textul este unul care împarte cititorii în tabere. Unii susțin că textul este de actualitate și trebuie efectuată practica ungerii, iar alții sunt de părere că este un obicei iudaic al vremii și noi neamurile nu trebuie să îl practicăm. Cum părerile sunt împărțite, cred că trebuie să mergem la Scriptură deoarece doar aceasta poate dezlega încurcătura. Scriptura este standardul după care trebuie să judecăm orice lucru, standardul care dă soluția corectă. Așadar, să vedem ce are Scriptura de spus despre această practică.

 

Cuvântul tradus în limba română ,,untdelemn” este grecescul – ἐλαίῳ , ἔλαιον (elaiō elaion) care înseamnă ulei de măsline.  În Noul Testament cuvântul  apare de 11 ori : Matei 25:3; Matei 25:4; Matei 25:8; Marcu 6:13; Luca 7:46; Luca 10:34; Luca 16:6; Evrei 1:9; Iacov 5:14; Ap. 6:6; Ap. 18:13.

Cuvântul tradus în limba română  ,,uns” este grecescul – ἀλείφω (aleipho).  În Noul Testament cuvântul  apare de 9 ori: Matei 6:17; Marcu 6:13; Marcu 16:1; Luca 7:38; Luca 7:46; Luca 7:46; Ioan 11:2; Ioan 12:3; Iacov 5:14.

 

Atât uleiul cât și ungerea sunt folosite de foarte multe ori în toată Scriptura. În Vechiul Testament cât și în Noul Testament uleiul era folosit în mai multe moduri:

Era folosit la semnele de aducere aminte: Geneza 28.18; Geneza 35.14.

Era folosit la consacrarea preoților din neamul lui Levi: Ex.28.41; 30.30; 40.15.

Era folosit la ungerea regilor evrei: 1Sam. 9.16; 10.1; 15.1; 16.12, 1Imp.1.39,  etc.. .

Era folosit la jerfa de consacrare a preoților: Exod 29..2.

Era folosit la ungerea uneltelor de la cort și Templu: Lev.8.10-11; Num 7.1, etc. … .

Era folosit la jertfa necurmată de la cort și Templu: Exod 29.40.

Era folosit la jertfele de curățare a leprosului vindecat: Levitic 14.10; 15-21.

Era folosit în industria cosmetică: Ps. 104.15; Estera 2.12; Ez. 16.9; Luca 7.46;

Este folosit cu sens metaforic: Iov 29.6; Ps. 92.10; Pr.21.20;  F.A. 10.38; 1Ioan 2.20,27.

Este folosit ca simbol al bucuriei: Ps.45.7; Pr.27.9; Isaia 61.3; Evrei 1.9.

Este folosit în scop  curativ – terapeutic : Isaia 1.6; Marcu 6.13;  Luca 10.34; Iacov 5.14.

Era folosit în candele pentru iluminat: Matei 25. 3-4.

 

Deoarece cei ce se apropie de text de multe ori au idei preconcepute, doresc să vedem întâi ce nu spune textul nostru:

  • Nu spune că au fost chemați frații din Adunare care aveau darul vindecării. În perioada când scrie Iacov erau mulți frați ce aveau darul acesta în Adunări.
  • Nu se spune că bolnavul era pe patul de moarte și spovedania cu ungerea îi erau administrate ca și sacrament. Ungerea nu aducea har în nici un fel.
  • Nu spune că ungerea cu ulei rezolva singură problema. În text accentul cade pe rugăciunea făcută cu credință.
  • Nu dă detalii despre ulei. Nu spune dacă era ulei simplu sau amestecat cu alte plante curative. Nu spune că era făcut după rețeta celui de la templu (cu acela nici un om nu trebuia uns decât marele preot, urmașii lui, cortul și uneltele cortului și Templului – Ex.30.22-33.). Nu spune de unde să îl procuri, sau dacă trebuie unul la prima stoarcere. Nu spune dacă trebuie să rostești vreo rugăciune asupra lui sau să pui sare în el.
  • Nu spune că prezbiterii ar fi fost dintre neamuri. Nu mai găsim pe nimeni dintre neamuri practicând ungerea. Epistola lui Iacov, cea mai veche a Noului Testament, a fost adresată evreilor.
  • Nu spune că ungerea era aplicată de femei în contextul Adunării sau dacă era aplicată de prezbiteri și celor ce nu erau membri.
  • Nu spune că era aplicată la binecuvântarea copiilor.

 

In textul nostru se pare că undelemnul era folosit în scop curativ-terapeutic. Nu este folosit undelemnul nici în scop cosmetic, nici metaforic, nici în semn de bucurie, nici în vreo ungere specială, ci în scop terapeutic. Deducem aceasta din afirmațiile: ,,Este vreunul printre voi bolnav?… după ce-l vor unge cu untdelemn”.

Textul nostru identifică natura bolii ca fiind una trupească. Ea era de natură fizică deoarece bolnavul nu se putea deplasa. Prezbiterii erau nevoiți să viziteze acasă pe bolnav. Prezbiterii sunt chemați ca slujitori ai Adunării, ca unii care sunt dedicați postului, rugăciunii și predicării cuvântului. Mărturia lor, pocăința bolnavului,  rugăciunea cu credință, duceau într-un final la vindecarea celui vizitat.

Chemarea mai multor prezbiteri acasă la bolnav și nu chemarea unui vindecător mută accentul de pe dar pe slujbă, de pe miraculos pe rugăciunea de mijlocire.

Mai pune accentul în acelaș timp în v.16, că slujba de vindecare este prin ,,rugăciunea credinței” și că aceasta nu este o lucrare specială pe care o fac doar prezbiterii, ci poate fi făcută chiar și de membrii de rând. Accentul nu mai cade pe ungerea cu ulei ci pe puterea rugăciunii cu credință așa cum a practicat-o Ilie. Rugăciune care este la îndemâna fiecăruia care are credință prin Cristos Isus.

Pasajul nostru vorbeşte mai mult despre rugăciune decât despre ungerea cu untdelemn. După cum vedem, cuvântul rugăciune este repetat  de 5 ori în doar 4 versete. Pe când ungerea cu untdelemn este menţionată doar o singură dată.

Totuşi, Cel ce dă vindecarea nu este uleiul şi nici chiar rugăciunea cu credință. Textul spune clar că Domnul (v. 15) este Cel care dă vindecarea! Lucrul acesta este adeverit în multe locuri în Scriptură. Amintiți-vă de Trofim a fost pe moarte și nu la vindecat nici uleiul, nici rugăciunile lui Pavel ci îndurea lui Dumnezeu; lui Timotei i s-a prescris altă rețetă pentru stomac. Domnul este suveran în actul vindecării. El vindecă rugăciunile cu credință care sunt după voia Sa.

Priviți pe Pavel. Nu a avut el credință când a cerut să îi fie luat țepușul? Eu cred că a avut. Avea Pavel, păcate nemărturisite?  Nu, pentru că el ne-a îndemnat să călcăm pe urmele lui.  De 3 ori s-a rugat. De ce nu a căpătat? Păi nu a vrut Domnul. Dacă vindecarea are loc prin credință și aceasta după voia Domnului, atunci mai are vreo însemnătate folosirea uleiului de măsline?

Eu personal cred că nu. Ungerea era o practică evreiască curentă în Israel, la fel ca spălatul picioarelor, spălatul mâinilor, binecuvântarea copiilor, frântul pâinii între prieteni și salutul însoțit de sărutarea frățească. Ungerea cu untdelemn nu este o rânduială a Adunării Domnului deoarece nu trece testul pe care le trece botezul și frângerea pâinii. Orice practică care are pretenția de rânduială a adunării trebuie să:

  • Fie poruncită de Isus Cristos
  • El Însuși să o fi practicat
  • Să fi fost practicată de apostoli și prezbiteri, nu doar în context evreiesc, dar și între neamuri
  • Să avem detalii explicite cu privire acest act
  • Să arate spre Isus Cristos: spre trupul Său, spre moartea, îngroparea și învierea Sa.

 

Ungerea bolnavului cu undelemn nu ilustrează figurativ nici trupul Său, nici moartea, îngroparea și învierea Domnului Isus Hristos. Orice practică nou testamentară nu poate avea pretenția de randuială eclesiastică, dacă nu ilustrează în vreun fel, jertfa lui Hristos și răscumpărarea noastră. Aceasta cred că este regula de bază care ridică sau taie pretenția unei practici, de a avea calitatea de rânduială comemorativă.

 

 

 

 

One response

  1. Pingback: Ungerea cu untdelemn:Iacov 5.13-16. – Cetatea de scapare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s