Ce folosim la Cină, pâine sau azimă?
Ce folosim la Cină, pâine sau azimă?
de Aurel Munteanu 23 mai 2017
De multe ori există diferențe în creștinism cu privire la înțelegerea corectă a acestui subiect. Unii spun că la Cină nu contează ce folosești, atâta timp cât accentul cade pe atitudinea ta de sinceritate, curăție a inimii și legătura personală cu Dumnezeu.
Eu personal cred că accentul nu trebuie să cadă în primul rând pe mine ci pe ce a făcut Domnul Isus pentru salvarea mea. Este destul de importantă și atitudinea mea dar este una secundară.
Textul pune apăsat accent pe trupul Său care s-a frânt și pe sângele Său care a curs ca să facă ispășire pentru păcatele noastre. Trupul Său fiind ilustrat prin pâinea pe care o ținea în mână și sângele fiind ilustrat prin vinul din pahar.
Cum subiectul de azi este pâinea folosită la Cină, întrebarea mea este: era o pâine oarecare sau pâine fără drojdie pe care evreii o foloseau la sărbătoarea Paștelui?
Răspunsul cred că este unul foarte simplu pentru că însăși Scriptura îl dă. În 1 Corinteni 11.23, apostolul Pavel spune clar: ,, … în noaptea în care a fost vândut…”. Dacă știm puțină Biblie, dezlegăm repede misterul.
Ce noapte era aceea în care a fost vândut? Păi era a înjunghierii mielului – 14 Nisan (Exod 12.6).
Ce fel de pâine mâncau la masă de acea sărbătoare? Ca să aflăm trebuie să mergem acolo în text unde a fost instituit Paștele, la ieșirea evreilor din Egipt. În Exod 12.8 scrie cu ce pâine trebuiau să mănânce mielul:
,,Carnea s-o mănânce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; şi anume s-o mănânce cu azime şi cu verdeţuri amare.”
Exod 12. 18: ,, În luna întâi, din a paisprezecea zi a lunii, seara, să mâncaţi azime, până în seara zilei a douăzeci şi una a lunii.”
Ce pâine a luat Domnul de pe masă în noaptea în care a fost vândut? Cu siguranță o azimă. La această pâine face apostolul Pavel, referire în 1Corinteni 11.
Nu putea să fie o pâine cu drojdie deoarece trebuiau să fie omorâți toți evreii care aveau aluat în case, atât în ziua înjunghierii cât și în celelalte 7 care urmau acesteia (Exod 12.19).
Putea Isus Domnul să mănânce mielul cu pâine dospită? Nu. Nimeni în Israel nu ar fi făcut una ca aceasta. Ar fi păcătuit și nu ar mai fi putut împlini toată Legea.
Ținând cont că junghierea mielului și fiecare aspect al sărbătorii, poruncite de Dumnezeu la ieșirea din Egipt, trebuia să ilustreze ce avea de împlinit chiar Cristos peste câteva ore la Golgota.
De ce erau azimile poruncite ca să fie consumate? Doar ele puteau prezenta o pâine fără drojdie, fără aluat. Simbolistica aluatului sau a drojdiei peste tot în Biblie, este păcatul și fățărnicia (ipocrizia). De aceea toate jertfele ce ilustrau pe Domnul Isus erau aduse cu azimi.
Aceeași simbolistică trebuia înțeleasă și în pâinea de pe masă pe care a luat-o Domnul în seara în care a fost vândut. Apostolii au priceput bine aceasta și cred că ne-ar fi anunțat cu siguranță dacă în seara aceea Domnul ar fi schimbat ce cunoșteau ei.
Dacă Domnul avea în mână o pâine cu drojdie, și-ar fi ilustrat propriul trup care urma frânt, ca pe ceva ce conținea păcat. Dacă El avea păcat nu putea să salveze pe nimeni. Nu ar mai fi fost fără pată, fără cusur.
O pâine cu drojdie ar ilustra greșit chiar Vestea bună cu privire la Cristos. De ce? Pentru că elementele (azima și vinul), predică într-un mod vizibil Evanghelia lui Cristos.
Mulți vin și spun că într-adevăr Domnul a dat Cina cu azimă dar, Pavel în Corint a îndemnat să fie luată cu pâine dospită. Argumentul lor se bazează pe cuvântul ,,arton” tradus pâine. Dar însuși contextul face referire la ,, o pâine de pe masă luată în seara de 14 Nisan, seara vânzării”.
În afară de aceasta, primii membrii ai Adunării din Corint erau evreii din sinagoga unde Crisp era fruntaș. Lor nu puteai să le spui de pâine dospită la instituirea Paștelui.
De aceea nu se poate aduce nici argumentul că evreii o puteau lua cu azimi dar, Adunările dintre neamuri cum ar fi Corintul o luau cu altceva. Oare nu pe ei îi indeamnă apostolul Pavel:
,, Nu vă lăudaţi bine. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala?
Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sunteţi, fără aluat; căci Hristos, Paştile nostru, a fost jertfit.
Să prăznuim, dar, praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimele curăţiei şi adevărului.” (1Cor.5.6-8)
Pâinea frântă la Cină mai ilustrează și unitatea Adunării locale. Cum poate ea arăta către unitate dacă ea conține drojdie? Dacă este frântă o azimă poate ilustra corect unitatea trupului local și vizibil al lui Cristos dar, dacă este o pâine care cnține drojdie (păcat, ipocrizie), nu mai poate ilustra această unitate după cum este scris:
,,Având în vedere că este o pâine, noi, care suntem mulţi, suntem un trup; căci toţi luăm o parte din aceeaşi pâine”. (1Cor.10.17)
Acestea sunt motivele, pentru care noi ca Adunare, la Cina Domnului, frângem o azimă și nu o pâine cu drojdie.
Aurel Munteanu - blog 
Comentarii recente