,, Religia care nu este la fel de veche precum Cristos şi Apostolii Săi, este prea nouă pentru mine.” – Joseph Hooke, apologet baptist englez .

Parabola zizaniei din ogor

Mai înainte de a începe să explic parabola aceasta, corect este să definesc termenii. Dacă nu înțelegem ce este o parabolă și ce a vrut apostolul Matei să transmită prin termenul ,,Împărăția Cerurilor”, nu o să reușim niciodată să avem o explicație cinstită a textului ce urmează.

Definiția parabolei (pildei): Conform cu dicţionarul Biblic al Noul Testament şi Psalmii, tipărit în 1993 de Societatea Christliche Literatur – Verbreitung, o parabolă este: „punerea unui lucru lângă altul, o comparare a unui lucru cu altul, o asemănare, similitudine, un exemplu prin care este ilustrată o doctrină, un percept…o zicătoare concisă, plină de conţinut şi instructivă, implicând o asemănare sau comparaţie şi având forţă povăţuitoare.” Deci o parabolă este compararea unui lucru cu altul, ce scoate în evidență o învățătură cu un anumit tâlc.

Foarte important de știut este cum trebuie interpretată o parabolă.O parabolă este destinată să arate un adevăr central, dar nu trebuie întotdeauna să atribuim un înţeles specific fiecărui detaliu. Dacă focusăm prea mult detaliile irelevante, ajungem să deviem de la sensul pentru care a fost enunțată parabola și pierdem din vedere învățătura centrală. De aceea nu trebuie ,,dat zoom” pe detaliile nesemnificative.

Expresia Împărăția cerurilor o găsim doar în Evanghelia după Matei. În celelalte Evanghelii și epistole până la Apocalipsa, o găsim numită Împărăția lui Dumnezeu. Cred că acești doi termeni transmit aceeași idee și pot fi folosiți interschimbabil.

Împărăția cerurilor (Împărăția lui Dumnezeu) – definiție:

,,Termenul de Împărăţie, în general în Scriptură, se referă la guvernarea lui Dumnezeu peste întregul Univers, dar în ceea ce priveşte Împărăţia Lui spirituală pe pământ, îi include în sensul strict, pe toţi mântuiții prezenţi pe pământ la un moment dat. În sensul lărgit, termenul Împărăția cerurilor înclude pe toți aleșii născuți din nou de pe pământ, cât și pe falșii credincioși care sunt doar mărturisitori cu buzele, prezenţi pe pământ la un moment dat. Deci în parabole, Împărăția are de a face doar cu terestrul nu și cu cerul.”

Împărăţia lui Dumnezeu, a început odată cu crearea Universului (Ps.103:19), în timp ce Împărăţia spirituală pe pământ a început cu primul om salvat de la cădere în Geneza (Adam), care a fost născut din nou și strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui (Col.1:13).

În sensul cel mai larg, Împărăția cerurilor, îi include pe toţi care mărturisesc mântuirea și pe Isus ca Domn și Dumnezeu. În Matei 13, găsim aceste două sensuri, sensul strict și sensul lărgit – sămânţa adevărată şi zizania (neghina cum îi zice Dumitru Cornilescu).

De specificat că: există o singură Împărăție a lui Dumnezeu pe pământ care include mai multe faze. Împărăția predicată de Cristos Isus în această pildă, era diferită de faza Împărăției în care aceasta includea doar poporul evreu. Vedem lămurit aspectul acesta când se spune despre ea că este aproape (Marc.1:15); s-a apropiat de voi (Luc.11:20); este în mijlocul vostru (a iudeilor ca națiune, nu în inimile fariseilor vrășmași ai lui Cristos – Luc.17:21); în parabola viticultorilor (Mat.21:43).

Această fază a Împărăției începută în timpul lucrării Sale, are sfârșitul la finalul Necazului lui Iacov când are loc evenimentul descris în Matei 25: 31-46. Lucrul acesta îl vedem explicat de Domnul în parabola zizaniei și năvodului, când îngerii adună pe cei răi și sunt aruncați în cuptorul de foc (Mat.13:42); (Mat.13:50).

Această parabolă, este cunoscută în lumea creștină ca fiind ,,pilda neghinei”. Este o parabolă pe care avem binecuvântarea de a o avea explicată chiar de Domnul Isus. În limba greacă termenul nu este neghină ci, ζιζάνια (zizania), termen ce apare de 8 ori în N.T. (https://biblehub.com/greek/zizania_2215.htm ).

Ce era zizania? Dicționarele dau două tipuri de plantă pentru cuvântul zizania . Primul tip este ,,Lolium perenne” și cel de al doilea este ,,Lolium temulentum”. ,,Lolium perenne” mai este cunoscuta sub denumirea de : iarbă de gazon.

,,Lolium temulentum”, de obicei, cunoscută sub numele de zizanie sau otravă de zizanie . Este o plantă anuală, care face parte din familia Gramineae. Poate crește pâna la un metru înalțime având semințe în spic de culoare violet. Zizania, de obicei, crește în zonele unde se cultivă grâul și este considerată o buruiană. Similitudinea între grâu și zizanie, este atât de mare că, în unele regiuni, este menționată ca ,,grâu fals”. Ea poartă o asemănare strânsă cu grâul, pâna când i se coace spicul. Spicele de grâu sunt atat de grele încât la coacere, se apleacă și privesc în jos spre sol. Cele de ,,Lolium temulentum” au spicul mai ușor și rămân verticale. Spicele de grâu, la coacere, au o culoare galben- maronie, pe când cele de zizanie, au o culoare neagră – violet.

Cuvântul francez pentru zizanie este ,,ivraie” (din latina ebriacus, în stare de ebrietate). Acest cuvânt exprimă unul dintre efectele produse de această plantă după ce îi sunt consumate semințele. Unul dintre efectele produse de această plantă toxică, este somnolența și o stare de beție prelungită, care într-un final poate duce la moarte.

Neghina însă, este o plantă total diferită de zizania, în ceea ce privește tulpina, frunzele cât și semințele. Ea nu are nimic asemănător cu grâul. Denumirea ei este ,,Agrostemma githago”.

În DEX, neghina este definită 1. ca plantă erbacee cu tulpină păroasă, cu flori roșii-purpurii, cu sămânța măruntă și de culoare neagră, răspândită mai ales în culturile de grâu năgară; zizanie; mălură; negreață; (Agrostemma githago). 2 Sămânță de neghină, care, măcinată împreună cu sămânța de grâu, dă făinii un gust neplăcut și proprietăți toxice. Sursa: https://dexonline.ro/definitie/neghina .

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este capturc483-de-ecran_2019-12-31_12-04-02.png
24.Le-a pus înainte altă parabolă, spunând: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care seamănă sămânţă bună în ogorul lui; 25.dar, în timp ce oamenii dormeau, vrăjmaşul lui a venit şi a semănat neghină printre grâu şi a plecat. 26.Iar când a crescut firul şi a făcut rod, atunci s-a arătat şi neghina. 27.Şi robii stăpânului casei au venit şi i-au spus: «Domnule, n-ai semănat sămânţă bună în ogorul tău? De unde are atunci neghină?» 28.Şi el le-a spus: «Un vrăjmaş a făcut aceasta». Şi robii i-au spus: «Vrei deci să mergem şi să o adunăm?» 29.Dar el a spus: «Nu, ca nu cumva, adunând neghina, să smulgeţi şi grâul odată cu ea. 30.Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la timpul secerişului, voi spune secerătorilor: culegeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi, ca să fie arsă; iar grâul adunaţi-l în grânarul meu»“. 36.Apoi, dând drumul mulţimilor, El a intrat în casă; şi ucenicii Săi au venit la El, spunând: „Explică-ne parabola neghinei din ogor“. 37.Iar El, răspunzând, le-a spus: „Cel care seamănă sămânţa bună este Fiul Omului; 38.şi ogorul este lumea; şi sămânţa bună, aceştia sunt fiii Împărăţiei; iar neghina sunt fiii celui rău; 39.şi vrăjmaşul care a semănat-o este diavolul; şi secerişul este sfârşitul veacului[+; şi secerătorii sunt îngerii. 40.Deci, după cum se adună neghina şi se arde în foc, aşa va fi la sfârşitul veacului. 41.Fiul Omului va trimite pe îngerii Săi şi ei vor aduna din Împărăţia Sa toate prilejurile de poticnire şi pe cei care practică nelegiuirea 42.şi îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. 43.Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi să audă.

În parabola zizaniei:

– Semănătorul este Fiul Omului (Isus Mesia);

– țarina este lumea (nu Adunarea lui Cristos);

– sămânța bună sunt fiii Împărăției (cei aleși ale căror nume sunt scrise în Cartea vieții);

– zizania reprezintă pe fiii celui rău (cei nealeși ale căror nume nu sunt scrise în Cartea vieții);

– vrășmașul care seamănă zizania este Satan – v.39;

– secerișul este sfârșitul veacului – v.41, (eveniment ce se va petrece la finalul Necazului lui Iacov – Matei 25: 31-46.);

– secerătorii sunt îngerii sfinți care însoțesc pe Domnul la venirea Sa (Mat. 25.31; Apoc. 19.14);

– cuptorul aprins unde este aruncată zizania este iazul de foc, unde este plânsul și scrâșnirea dinților – v.42;

– grânarul Domnului Isus este locul unde aleșii vor petrece veșnicia cu El – v.30.

În această pildă, Domnul îi învață pe ucenici că tot ce a semănat între ei, va aduce rod cu siguranță. Țarina este zona locuibilă a pământului unde ajunge cuvântul și are oameni ce Îl mărturisesc prin Duhul sau ,,numai cu gura, inima rămânând departe”. Nu este tot pământul cu cele 7 miliarde de locuitori ai săi. Țarina a început cu zonele din Israel unde a predicat El sămânța, apoi s-a extins prin intermediul Marii Trimiteri de-a lungul generațiilor peste tot pe unde sunt copiii ai Săi născuți din nou și mărturisitori doar cu gura dar neregenerați de Duhul Sfânt. Nu putem extinde granițele țarinei (ale Împărăției), nici înainte de venirea lui Ioan și a Sa, și nici în Mileniu. Cred că le putem extinde din zilele lucrării Sale, până la finalul Necazului lui Iacov, când zizania din Legământul Nou de acum, este strânsă de îngeri, la venirea Sa vizibilă, pentru a pune capăt anticristului. Zizania, falșii creștini (oamenii din Marele Necaz, rămași după Răpire), vor avea tot teologia creștină pervertită din timpul cât Adunarea era printre ei. Practic în momentul Răpirii, din Împărăție sunt luați pe nori toți cei mântuiți (cei în Cristos), iar pe pământ, rămâne ,,drojdia păcătoasă” din Împărăție. (De specificat că în acest interval Răpire-finalul Marelui Necaz, vor exista aleși mântuiți, un număr atât de mare încât omul nu îi poate număra – Apoc.7.9,13-14.)

Zizania crescută și maturizată pe timpul Adunării, ajunsă acum la seceriș, acea generație, va fi strânsă la finalul necazului (după 7 ani), de către îngeri și aruncați în iazul de foc. Faza aceasta a Împărăției descrisă în parabolă, începe cu venirea Regelui ei și se încheie cu venirea Sa ca Rege judecător, închizând într-un fel cercul. Faza de acum a Împărăției începe în Israel și se va încheia tot în Israel. Pe acest context apare separarea celor răi din mijlocul celor buni. Pasajul explicit al venirii Sale ca Judecător, îl găsim în Matei 25.31-46.

Vedem că după parabola semănătorului, vin următoarele pilde care-i avertizează pe ucenici, cu privire la faptul că Împărăția va fi luată cu asalt și că va avea o creștere vizibilă neobișnuită. În acest context este dată parabola zizaniei, de Domnul Cristos, ca ei să cunoască ce va fi în timp cu această Împărăție. Faptul că Semănătorul seamănă și va ajunge la rod, vrășmașul, nu doarme și vine și seamnănă în țarina Lui, zizania. În felul acesta, Împărăția se va mări foarte mult, ca un aluat ascuns într-o cocă de făină. Pe acest aspect vine și le supune parabola cu bobul de muștar care crește într-un mod exagerat, din cea mai mică sămânță devine un arbust, și ajunge la un moment dat cuibărită de păsări necurate. Acest aspect (al cuibăririi păsărilor necurate în ramurile Împărăției crescute), este exemplificat prin parabola femeii care ascunde aluat (drojdie) în 3 măsuri de făină, până ce toată coca se dospește.

Această parabolă a zizaniei, trebuie înțeleasă în pereche cu parabola năvodului, pentru că au acelaș tip de concluzie: la finalul veacului se separă grâul (fiii Împărăției), de zizanie (fiii celui rău). Se va separa, ce este bun (peștii buni din năvod), de ce este rău (peștii răi). Grâul se va strânge în hambarul Semănătorului iar zizania se va strânge în cuptorul de foc unde va fi arsă. Peștii buni din năvod sunt adunați în vase, iar cele rele din năvod sunt lepădate afară.

Mare atenție! Toate aceste parabole sunt spuse pe împărăție nicidecum pe Adunare. Chiar dacă Adunarea este pe pământ ca expresie locală și vizibilă a Împărăției, reflectorul nu este focusat pe ea. Aplicând pe Adunare parabola, ajungi într-un final, la fel ca Augustin de Hippo (unul din ,,sfinții părinți” bisericești), la erezie. În disputa sa cu Donatiștii, el interpretează ,,țarina” din parabolă, ca fiind biserica universală (catolică) vizibilă a lui Cristos. De atunci, interpretarea lui pe această pildă, a fost baza eclesiologiei catolice și ortodoxe. El vedea ca loc de desfășurare al pildei – biserica. Și în biserică a concluzionat el, trebuie lăsați împreună să crească cei buni și cei răi (adică cei mântuiți și cei ne mântuiți și necredincioși), pentru că doar la sfârșitul veacului Dumnezeu îi va separa. Aceasta a fost încercarea lui Augustin de Hippo de a contracara atacul Donatiștilor, care spuneau că:

,,biserica voastră catolică nu poate să fie cea autentică – Mireasa fecioară, curată a lui Cristos, pentru că voi mărturisiți că aveți membrii adevărați și mulți credincioși falși, fără să îi disciplinați excluzându-i din biserică”.

Și interpretând parabola în felul acesta, a justificat Augustin de ce necredincioșii sunt membrii activi, ai bisericii și nu sunt excluși din catolicism. El spunea că în mijlocul bisericii, biserica are mijloacele de recuperare a lor (fapt pentru care au fost promovate sacramentele), și nu este bine să îi dai afară să îi pierzi, deoarece doar acolo găsesc har, își pot veni în fire și se pot pocăi. Pe cei mântuiți i-a numit biserica catolică invizibilă (deoarece grâul din mijlocul lor era cunoscut doar de Domnul, Donatiștii neavând voie să de-a verdicte), iar biserica vizibilă (compusă din grâu și zizanie) a rămas cunoscută drept țarina (biserica universală a lui Cristos). Cum Donatiștii nu făceau parte din biserica catolică, ei au fost considerați ca eretici (schismatici nemântuiți, buni doar pentru foc), deoarece ,,doar în biserică exista mântuirea nu și în afara ei”.

În această dispută a Donatiștilor cu ,,marele” teolog catolic, putem vedea clar deosebirea dintre Adunare (aflată printre cei catalogați drept adunări ale Donatiști) și Împărăție. Deosebirea aceasta nu era observată nici de Augusti. Dacă ar fi fost onest cu textul ar fi văzut că separarea este făcută de îngeri la final, pe când în Adunarea Domnului Cristos, separaea se cere să fie făcută de frații din Adunare chiar înainte de Cină, măturând aluatul (1Cor.5:7).

În Matei 18.15-17, Domnul Isus îi învață pe ucenici să exerseze disciplina în Adunare ( ex. excluderea curvarului din Corint – 1Cor.5.1-5.), pe când în Împărăție atitudinea este alta. Nici unul dintre noi nu poate da afară pe cineva din Împărăție. Adunarea Domnului Cristos nu este chemată să facă ordine în împărăție.

Adevărul este că peste tot în epistole, adunările Domnului sunt îndemnate să se păzească de păcat și de păcătoșii care le pot altera mărturia: (1Cor.5:9); (1Cor.5:11); (1Cor.5:13); (Rom.16:17); (2Tes.3:6); (2Tes.3:14); (2Tim.3:5); (Tit.3:10). Nici unde în Scriptură adunările Nou Testamentare, nu sunt rugate să tolereze păcatul și păcătosul (zizania). Faptul că îl dă afară din membralitatea Adunării, este o dovadă de dragoste până la vremea îndreptării, ca respectivul să fie câștigat. Nu tot așa stau lucrurile și în cazul celor morți spiritual. Ei nu trebuie adăugați în Adunare prin botez, cu nici un chip. Abia după nașterea din nou trebuie botezați și ucenicizați spre maturizare.

Mulți mântuiți din afara Adunării N.T., care sunt membrii ai Împărăției și împrăștiați prin biserici false, sunt afectați de aluat (de prezența doctrinelor false și a nemântuiților). Din acest motiv găsim adesea aleși regenerați de Duhul, care de multe ori sunt iritați, când aud tot standardul de credință, dat Adunării spre păstrare, ca ,,stâlp și temelie a adevărului”. De multe ori ei nici nu realizează pierderea spirituală ce o suferă și cât de mult sunt afectați pe parte de slujire.

Surse folosite:

Biblia Dumitru Cornilescu 1924: https://www.ebible.ro/

Toate traducerile existente în limba română: https://my.ebiblia.ro/app/index.html?redir#_

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.