,, Religia care nu este la fel de veche precum Cristos şi Apostolii Săi, este prea nouă pentru mine.” – Joseph Hooke, apologet baptist englez .

Despre înţelepciune in Cartea Proverbe

 

                                                        Despre înţelepciune in Cartea Proverbe

de Aurel Munteanu  – 5 Ianuarie 2014.

Pr.1 .1-6 .

1. Pildele lui Solomon, fiul lui David, imparatul lui Israel,

2. pentru cunoasterea intelepciunii si invataturii, pentru intelegerea cuvintelor mintii;

3. pentru capatarea invataturilor de bun simt, de dreptate, de judecata si de nepartinire;

4. ca sa dea celor neincercati agerime de minte, tanarului cunostinta si chibzuinta –

5. sa asculte insa si inteleptul, si isi va mari stiinta, si cel priceput, si va capata iscusinta –

6. pentru prinderea intelesului unei pilde sau al unui cuvant adanc, intelesul cuvintelor inteleptilor si al cuvintelor lor cu talc.

Pr. 1. 20-33 .

20. Intelepciunea striga pe ulite, isi inalta glasul in piete:

21. striga unde e zarva mai mare; la porti, in cetate, isi spune cuvintele ei:

22. „Pana cand veti iubi prostia, prostilor? Pana cand le va placea batjocoritorilor batjocura si vor uri nebunii stiinta?

23. Intoarceti-va sa ascultati mustrarile mele! Iata, voi turna duhul meu peste voi, va voi face cunoscut cuvintele mele…

24. Fiindca eu chem si voi va impotriviti, fiindca imi intind mana si nimeni nu ia seama,

25. fiindca lepadati toate sfaturile mele si nu va plac mustrarile mele,

26. de aceea si eu voi rade cand veti fi in vreo nenorocire, imi voi bate joc de voi cand va va apuca groaza,

27. cand va va apuca groaza ca o furtuna si cand va va invalui nenorocirea ca un vartej, cand va da peste voi necazul si stramtorarea.

28. Atunci ma vor chema, si nu voi raspunde; ma vor cauta, si nu ma vor gasi.

29. Pentru ca au urat stiinta si n-au ales frica Domnului,

30. pentru ca n-au iubit sfaturile mele si au nesocotit toate mustrarile mele.

31. De aceea se vor hrani cu roada umbletelor lor si se vor satura cu sfaturile lor.

32. Caci impotrivirea prostilor ii ucide, si linistea nebunilor ii pierde;

33. dar cel ce m-asculta va locui fara grija, va trai linistit si fara sa se teama de vreun rau.

Pr.2. 1-6.

1. Fiule, daca vei primi cuvintele mele, daca vei pastra cu tine invataturile mele,

2. daca vei lua aminte la intelepciune si daca-ti vei pleca inima la pricepere;

3. daca vei cere intelepciune si daca te vei ruga pentru pricepere,

4. daca o vei cauta ca argintul si vei umbla dupa ea ca dupa o comoara,

5. atunci vei intelege frica de Domnul si vei gasi cunostinta lui Dumnezeu.

6. Caci Domnul da intelepciune; din gura Lui iese cunostinta si pricepere.

Pr.2.10-11.

10. Caci intelepciunea va veni in inima ta, si cunostinta va fi desfatarea sufletului tau;

11. chibzuinta va veghea asupra ta, priceperea te va pazi,

Pr.3.3-8 .

3. Sa nu te paraseasca bunatatea si credinciosia: leaga-ti-le la gat, scrie-le pe tablita inimii tale.

4. Si astfel vei capata trecere si minte sanatoasa, inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor.

5. Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelepciunea ta!

6. Recunoaste-L in toate caile tale, si El iti va netezi cararile.

7. Nu te socoti singur intelept; teme-te de Domnul si abate-te de la rau!

8. Aceasta va aduce sanatate trupului tau si racorire oaselor tale.

Pr.3.13-20.

13. Ferice de omul care gaseste intelepciunea si de omul care capata pricepere!

14. Caci castigul pe care-l aduce ea este mai bun decat al argintului, si venitul adus de ea este mai de pret decat aurul;

15. ea este mai de pret decat margaritarele, si toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

16. In dreapta ei este o viata lunga; in stanga ei, bogatie si slava.

17. Caile ei sunt niste cai placute, si toate cararile ei sunt niste carari pasnice.

18. Ea este un pom de viata pentru cei ce o apuca, si cei ce o au sunt fericiti.

19. Prin intelepciune a intemeiat Domnul pamantul, si prin pricepere a intarit El cerurile;

20. prin stiinta Lui s-au deschis adancurile si strecoara norii roua.

Pr.3.35.

35. Inteleptii vor mosteni slava, dar partea celor nebuni este rusinea.

Pr.4.5-9. ; 11-13.;23. ; 25-27.

5. Dobandeste intelepciune, dobandeste pricepere; nu uita cuvintele gurii mele si nu te abate de la ele.

6. N-o parasi, si ea te va pazi; iubeste-o, si te va ocroti!

7. Iata inceputul intelepciunii: dobandeste intelepciunea, si cu tot ce ai, dobandeste priceperea.

8. Inalta-o, si ea te va inalta; ea va fi slava ta, daca o vei imbratisa.

9. Ea iti va pune pe cap o cununa placuta, te va impodobi cu o stralucita cununa imparateasca.”

11. Eu iti arat calea intelepciunii, te povatuiesc pe cararile neprihanirii.

12. Cand vei umbla, pasul nu-ti va fi stanjenit; si cand vei alerga, nu te vei poticni.

13. Tine invatatura, n-o lasa din mana; pastreaza-o, caci ea este viata ta.

23. Pazeste-ti inima mai mult decat orice, caci din ea ies izvoarele vietii.

25. Ochii tai sa priveasca drept, si pleoapele tale sa caute drept inaintea ta.

26. Cararea pe care mergi sa fie neteda, si toate caile tale sa fie hotarate:

27. nu te abate nici la dreapta, nici la stanga si fereste-te de rau.

Pr.5.1-2.

1. Fiule, ia aminte la intelepciunea mea si pleaca urechea la invatatura mea,

2. ca sa fii cu chibzuinta, si buzele tale sa aiba cunostinta.

Pr.6. 6.8.

6. Du-te la furnica, lenesule; uita-te cu bagare de seama la caile ei si intelepteste-te!

7. Ea n-are nici capetenie, nici priveghetor, nici stapan;

8. totusi isi pregateste hrana vara si strange de ale mancarii in timpul secerisului.

Pr.7.4.

4. Zi intelepciunii: „Tu esti sora mea!” Si numeste priceperea prietena ta –

Pr.8.1-35.

1. Nu striga intelepciunea si nu-si inalta priceperea glasul?

2. Ea se asaza sus pe inaltimi, afara pe drum, la raspantii,

3. si striga langa porti, la intrarea cetatii, la intrarea portilor:

4. „Oamenilor, catre voi strig, si spre fiii oamenilor se indreapta glasul meu.

5. Invatati-va minte, prostilor, si inteleptiti-va, nebunilor!

6. Ascultati, caci am lucruri mari de spus, si buzele mi se deschid ca sa invete pe altii ce este drept.

7. Caci gura mea vesteste adevarul, si buzele mele urasc minciuna!

8. Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevarat, nici sucit in ele.

9. Toate sunt lamurite pentru cel priceput si drepte pentru cei ce au gasit stiinta.

10. Primiti mai degraba invataturile mele decat argintul, si mai degraba stiinta decat aurul scump.

11. Caci intelepciunea pretuieste mai mult decat margaritarele, si niciun lucru de pret nu se poate asemui cu ea.

12. Eu, Intelepciunea, am ca locuinta mintea si pot nascoci cele mai chibzuite planuri.

13. Frica de Domnul este urarea raului; trufia si mandria, purtarea rea si gura mincinoasa, iata ce urasc eu.

14. De la mine vine sfatul si izbanda, eu sunt priceperea, a mea este puterea.

15. Prin mine imparatesc imparatii si dau voievozii porunci drepte.

16. Prin mine carmuiesc dregatorii si mai marii, toti judecatorii pamantului.

17. Eu iubesc pe cei ce ma iubesc, si cei ce ma cauta cu tot dinadinsul ma gasesc.

18. Cu mine este bogatia si slava, avutiile trainice si dreptatea.

19. Rodul meu este mai bun decat aurul cel mai curat, si venitul meu intrece argintul cel mai ales.

20. Eu umblu pe calea nevinovatiei, pe mijlocul cararilor neprihanirii,

21. ca sa dau o adevarata mostenire celor ce ma iubesc si sa le umplu vistieriile.

22. Domnul m-a facut cea dintai dintre lucrarile Lui, inaintea celor mai vechi lucrari ale Lui.

23. Eu am fost asezata din vesnicie, inainte de orice inceput, inainte de a fi pamantul.

24. Am fost nascuta cand inca nu erau adancuri, nici izvoare incarcate cu ape;

25. am fost nascuta inainte de intarirea muntilor, inainte de a fi dealurile,

26. cand nu era inca nici pamantul, nici campiile, nici cea dintai farama din pulberea lumii.

27. Cand a intocmit Domnul cerurile, eu eram de fata; cand a tras o zare pe fata adancului,

28. cand a pironit norii sus si cand au tasnit cu putere izvoarele adancului,

29. cand a pus un hotar marii, ca apele sa nu treaca peste porunca Lui, cand a pus temeliile pamantului,

30. eu eram mesterul Lui, la lucru langa El, si in toate zilele eram desfatarea Lui, jucand neincetat inaintea Lui,

31. jucand pe rotocolul pamantului Sau si gasindu-mi placerea in fiii oamenilor.

32. Si acum, fiilor, ascultati-ma, caci ferice de cei ce pazesc caile mele!

33. Ascultati invatatura, ca sa va faceti intelepti, si nu lepadati sfatul meu.

34. Ferice de omul care m-asculta, care vegheaza zilnic la portile mele si pazeste pragul usii mele.

35. Caci cel ce ma gaseste, gaseste viata si capata bunavointa Domnului.

Pr.9.1-6. ; 9-12 ;

1. Intelepciunea si-a zidit casa, si-a taiat cei sapte stalpi.

2. Si-a injunghiat vitele, si-a amestecat vinul, si-a pus masa.

3. Si-a trimis slujnicele si striga, de pe varful inaltimilor cetatii:

4. „Cine este prost, sa vina incoace!” Celor lipsiti de pricepere le zice:

5. „Veniti de mancati din painea mea si beti din vinul pe care l-am amestecat!

6. Lasati prostia si veti trai, si umblati pe calea priceperii!”

9. Da inteleptului, si se va face si mai intelept; invata pe cel neprihanit, si va invata si mai mult!

10. Inceputul intelepciunii este frica de Domnul; si stiinta sfintilor este priceperea.

11. Prin mine ti se vor inmulti zilele si ti se vor mari anii vietii tale.

12. Daca esti intelept, pentru tine esti intelept; daca esti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Pr.10.1,8,13,14,19,23,31

1. Pildele lui Solomon. Un fiu intelept este bucuria tatalui, dar un fiu nebun este mahnirea mamei sale.

8. Cine are o inima inteleapta primeste invataturile, dar cine are o gura nesocotita se prapadeste singur. –

13. Pe buzele omului priceput se afla intelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fara minte.

14. Inteleptii pastreaza stiinta, dar gura nebunului este o pieire apropiata. –

19. Cine vorbeste mult nu se poate sa nu pacatuiasca, dar cel ce-si tine buzele, este un om chibzuit. –

23. Pentru cel nebun este o placere sa faca raul, dar pentru cel intelept este o placere sa lucreze cu pricepere. –

31. Gura celui neprihanit scoate intelepciune, dar limba stricata va fi nimicita.

Pr.11.2,9,12,14,29,30

2. Cand vine mandria, vine si rusinea, dar intelepciunea este cu cei smeriti.

9. Cu gura lui, omul nelegiuit pierde pe aproapele sau, dar cei neprihaniti sunt scapati prin stiinta.

12. Cine defaima pe aproapele sau este fara minte, dar omul cu pricepere primeste si tace. –

14. Cand nu este chibzuinta, poporul cade; dar biruinta vine prin marele numar de sfetnici.

29. Cine isi tulbura casa va mosteni vant, si nebunul va fi robul omului intelept!

30. Rodul celui neprihanit este un pom de viata, si cel intelept castiga suflete.

Pr.12.8,15,16,18,22,23,

8. Un om este pretuit dupa masura priceperii lui, dar cel cu inima stricata este dispretuit.

15. Calea nebunului este fara prihana in ochii lui, dar inteleptul asculta sfaturile.

16. Nebunul indata isi da pe fata mania, dar inteleptul ascunde ocara.

18. Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii, dar limba inteleptilor aduce vindecare.

22. Buzele mincinoase sunt urate Domnului, dar cei ce lucreaza cu adevar Ii sunt placuti. –

23. Omul intelept isi ascunde stiinta, dar inima nebunilor vesteste nebunia.

Pr.13.1,10,14,15,16,20,

1. Un fiu intelept asculta invatatura tatalui sau, dar batjocoritorul n-asculta mustrarea.

10. Prin mandrie se atata numai certuri, dar intelepciunea este cu cel ce asculta sfaturile. –

14. Invatatura inteleptului este un izvor de viata, ca sa abata pe om din cursele mortii. –

15. O minte sanatoasa castiga bunavointa, dar calea celor stricati este pietroasa. –

16. Orice om chibzuit lucreaza cu cunostinta, dar nebunul isi da la iveala nebunia. –

20. Cine umbla cu inteleptii se face intelept, dar cui ii place sa se insoteasca cu nebunii o duce rau.

Pr.14.1,3,6,8,15,16, 18 ,24,29,33,35

1. Femeia inteleapta isi zideste casa, iar femeia nebuna o darama cu insesi mainile ei. –

3. In gura nebunului este o nuia pentru mandria lui, dar pe intelepti ii pazesc buzele lor. –

6. Batjocoritorul cauta intelepciunea si n-o gaseste, dar pentru omul priceput stiinta este lucru usor.

8. Intelepciunea omului chibzuit il face sa vada pe ce cale sa mearga, dar nebunia celor nesocotiti ii insala pe ei insisi. –

15. Omul lesne crezator crede orice vorba, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –

16. Inteleptul se teme si se abate de la rau, dar nesocotitul este ingamfat si fara frica. –

18. Cei prosti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiti sunt incununati cu stiinta. –

24. Bogatia este o cununa pentru cei intelepti, dar cei nesocotiti n-au altceva decat nebunie. –

29. Cine este incet la manie are multa pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii.

33. Intelepciunea se odihneste intr-o inima priceputa, dar in mijlocul celor nesocotiti ea se da de gol.

35. Un imparat are placere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocara il atinge mania lui.

Pr.15.2,5,7,12,14,18,20,21,22,23,24,28,31,32,33,

2. Limba inteleptilor da stiinta placuta, dar gura nesocotitilor improasca nebunie.

5. Nesocotitul dispretuieste invatatura tatalui sau, dar cine ia seama la mustrare ajunge intelept. –

7. Buzele inteleptilor seamana stiinta, dar inima celor nesocotiti este stricata. –

12. Batjocoritorului nu-i place sa fie mustrat, de aceea nu se duce la cei intelepti. –

14. Inima celor priceputi cauta stiinta, dar gura nesocotitilor gaseste placere in nebunie. –

18. Un om iute la manie starneste certuri, dar cine este incet la manie potoleste neintelegerile.

20. Un fiu intelept este bucuria tatalui sau, dar un om nesocotit dispretuieste pe mama sa. –

21. Nebunia este o bucurie pentru cel fara minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. –

22. Planurile nu izbutesc, cand lipseste o adunare care sa chibzuiasca, dar izbutesc cand sunt multi sfetnici.”

23. Omul are bucurie sa dea un raspuns cu gura lui, si ce buna este o vorba spusa la vreme potrivita! –

24. Pentru cel intelept, cararea vietii duce in sus, ca sa-l abata de la Locuinta mortilor, care este jos. –

28. Inima celui neprihanit se gandeste ce sa raspunda, dar gura celor rai improasca rautati. –

31. Urechea care ia aminte la invataturile care duc la viata locuieste in mijlocul inteleptilor. –

32. Cel ce leapada certarea isi dispretuieste sufletul, dar cel ce asculta mustrarea capata pricepere.

33. Frica de Domnul este scoala intelepciunii, si smerenia merge inaintea slavei. –

Pr.16.13,14,16,17,21,22,23,24,32

13. Buzele neprihanite sunt placute imparatilor, si ei iubesc pe cel ce vorbeste cu neprihanire. –

14. Mania imparatului este un vestitor al mortii, dar un om intelept trebuie s-o potoleasca. –

16. Cu cat mai mult face castigarea intelepciunii decat a aurului! Cu cat este mai de dorit castigarea priceperii decat a argintului! –

17. Calea oamenilor fara prihana este sa se fereasca de rau; acela isi pazeste sufletul, care vegheaza asupra caii sale. –

21. Cine are o inima inteleapta este numit priceput, dar dulceata buzelor mareste stiinta. –

22. Intelepciunea este un izvor de viata pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. –

23. Cine are o inima inteleapta isi arata intelepciunea cand vorbeste si mereu se vad invataturi noi pe buzele lui. –

24. Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet si sanatoase pentru oase. –

32. Cel incet la manie pretuieste mai mult decat un viteaz, si cine este stapan pe sine pretuieste mai mult decat cine cucereste cetati. –

Pr.17.2,7,10,24,27,28

2. Un argat cu minte stapaneste peste fiul care face rusine si va imparti mostenirea cu fratii lui.

7. Cuvintele alese nu se potrivesc in gura unui nebun; cu cat mai putin cuvintele mincinoase in gura unui om de vita aleasa! –

10. O mustrare patrunde mai mult pe omul priceput, decat o suta de lovituri pe cel nebun. –

24. Intelepciunea este in fata omului priceput, dar ochii nebunului o cauta la capatul pamantului. –

27. Cine isi infraneaza vorbele, cunoaste stiinta, si cine are duhul potolit este un om priceput. –

28. Chiar si un prost ar trece de intelept daca ar tacea, si de priceput daca si-ar tine gura. –

Pr.18 .4,15,20,

4. Cuvintele gurii unui om sunt ca niste ape adanci; izvorul intelepciunii este ca un suvoi care curge intruna. –

15. O inima priceputa dobandeste stiinta, si urechea celor intelepti cauta stiinta. –

20. Din rodul gurii lui isi satura omul trupul, din venitul buzelor lui se satura.

Pr.19.8,11,14,20,25,27 .

8. Cine capata intelepciune, isi iubeste sufletul; cine pastreaza priceperea, gaseste fericirea. –

11. Intelepciunea face pe om rabdator si este o cinste pentru el sa uite greselile. –

14. Casa si averea le mostenim de la parinti, dar o nevasta priceputa este un dar de la Domnul. –

20. Asculta sfaturile si primeste invatatura ca sa fii intelept pe viitor! –

25. Loveste pe batjocoritor, si prostul se va face intelept; mustra pe omul priceput, si va intelege stiinta. –

27. Inceteaza, fiule, sa mai asculti invatatura, daca ea te departeaza de invataturile intelepte. –

Pr.20.5,15,18,26,27,28,29.

5. Sfaturile in inima omului sunt ca niste ape adanci, dar omul priceput stie sa scoata din ele. –

15. Este aur si sunt multe margaritare; dar buzele intelepte sunt un lucru scump. –

18. Planurile se pun la cale prin sfat! Fa razboiul cu chibzuinta. –

26. Un imparat intelept vantura pe cei rai si trece cu roata peste ei. –

27. Suflarea omului este o lumina a Domnului, care patrunde pana in fundul maruntaielor. –

28. Bunatatea si credinciosia pazesc pe imparat, si el isi intareste scaunul de domnie prin bunatate. –

29. Slava tinerilor este taria, dar podoaba batranilor sunt perii albi. –

Pr.21.8,11,16,20,21,22,23,28.

8. Cel vinovat merge pe cai sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

11. Cand este pedepsit batjocoritorul, prostul se face intelept, si cand se da invatatura celui intelept, el capata stiinta. –

16. Omul care se abate de la calea intelepciunii se va odihni in adunarea celor morti. –

20. Comori de pret si untdelemn sunt in locuinta celui intelept, dar omul fara minte le risipeste. –

21. Cine urmareste neprihanirea si bunatatea, gaseste viata, neprihanire si slava. –

22. Inteleptul cucereste cetatea vitejilor si doboara puterea in care se incredeau. –

23. Cine isi pazeste gura si limba, isi scuteste sufletul de multe necazuri. –

28. Martorul mincinos va pieri, dar omul care asculta bine va vorbi totdeauna cu izbanda. –

Pr.22.3,5,12,17,18-21 ,28,29.

3. Omul chibzuit vede nenorocirea si se ascunde, dar cei prosti merg inainte si sunt pedepsiti. –

5. Spini si curse sunt pe calea omului stricat: cel ce-si pazeste sufletul se departeaza de ele. –

12. Ochii Domnului pazesc pe cel ce are stiinta, dar infrunta cuvintele celui stricat. –

17. Pleaca-ti urechea si asculta cuvintele inteleptilor, si ia invatatura mea in inima. –

18. Caci este bine sa le pastrezi inauntrul tau si sa-ti fie toate deodata pe buze. –

19. Pentru ca sa-ti pui increderea in Domnul, vreau sa te invat eu astazi, da, pe tine. –

20. N-am asternut eu oare in scris pentru tine sfaturi si cugetari,

21. ca sa te invat lucruri temeinice, cuvinte adevarate, ca sa raspunzi cu vorbe adevarate celui ce te trimite? –

28. Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au asezat parintii tai. –

29. Daca vezi un om iscusit in lucrul lui, acela poate sta langa imparati, nu langa oamenii de rand.

Pr.23.12,15,16,

12. Deschide-ti inima la invatatura, si urechile la cuvintele stiintei.

15. Fiule, daca-ti va fi inima inteleapta, inima mea se va bucura,

16. si launtrul meu se va inveseli, cand buzele tale vor spune ce este bine.

23. Cumpara adevarul si nu-l vinde, intelepciunea, invatatura si priceperea.

24. Tatal celui neprihanit se inveseleste, si cel ce da nastere unui intelept se bucura.

Pr.24.3-7,10,14,23,26 .

3. Prin intelepciune se inalta o casa, si prin pricepere se intareste;

4. prin stiinta se umplu camarile ei de toate bunatatile de pret si placute.

5. Un om intelept este plin de putere, si cel priceput isi oteleste vlaga.

6. Caci prin masuri chibzuite castigi batalia, si prin marele numar al sfetnicilor ai biruinta. –

7. Intelepciunea este prea inalta pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecata. –

10. Daca slabesti in ziua necazului, mica iti este puterea. –

14. Tot asa, si intelepciunea este buna pentru sufletul tau: daca o vei gasi, ai un viitor si nu ti se va taia nadejdea. –

23. Iata ce mai spun inteleptii: „Nu este bine sa ai in vedere fata oamenilor in judecati.” –

26. Un raspuns bun este ca un sarut pe buze.

Pr.25.2,3-4,11-12,15-16 .

2. Slava lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor, dar slava imparatilor sta in cercetarea lucrurilor. –

3. Inaltimea cerurilor, adancimea pamantului si inima imparatilor sunt nepatrunse. –

4. Scoate zgura din argint, si argintarul va face din el un vas ales.

11. Un cuvant spus la vremea potrivita este ca niste mere de aur intr-un cosulet de argint. –

12. Ca o veriga de aur si o podoaba de aur curat, asa este inteleptul care mustra, pentru o ureche ascultatoare. –

15. Prin rabdare se indupleca un voievod, si o limba dulce poate zdrobi oase.

16. Daca dai peste miere, nu manca decat atat cat iti ajunge, ca sa nu ti se scarbeasca si s-o versi din gura. –

Pr.26.5,7,9,12,16.

5. Raspunde insa nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu se creada intelept. –

7. Cum sunt picioarele ologului, asa este si o vorba inteleapta in gura unor nebuni. –

9. Ca un spin care vine in mana unui om beat, asa este o vorba inteleapta in gura nebunilor. –

12. Daca vezi un om care se crede intelept, poti sa ai mai multa nadejde pentru un nebun decat pentru el. –

16. Lenesul se crede mai intelept decat sapte oameni care raspund cu judecata.

Pr.27.9 , 11 – 12 .

9. Cum inveseleste untdelemnul si tamaia inima, asa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –

11. Fiule, fii intelept si inveseleste-mi inima, si atunci voi putea raspunde celui ce ma batjocoreste. –

12. Omul chibzuit vede raul si se ascunde; dar prostii merg spre el si sunt pedepsiti. –

Pr.28.2 ,5,7,11,23,26 .

2. Cand este rascoala intr-o tara, sunt multi capi, dar cu un om priceput si incercat, domnia dainuie. –

5. Oamenii dedati la rau nu inteleg ce este drept, dar cei ce cauta pe Domnul inteleg totul. –

7. Cel ce pazeste Legea este un fiu priceput, dar cel ce umbla cu cei desfranati face rusine tatalui sau. –

11. Omul bogat se crede intelept, dar saracul care este priceput il cerceteaza. –

23. Cine mustra pe altii gaseste mai multa bunavointa pe urma, decat cel cu limba lingusitoare. –

26. Cine se increde in inima lui este un nebun, dar cine umbla in intelepciune va fi mantuit. –

Pr.29.2 ,3,8-9 , 11,13 ,18 ,19 .

2. Cand se inmultesc cei buni, poporul se bucura, dar cand stapaneste cel rau, poporul geme. –

3. Cine iubeste intelepciunea inveseleste pe tatal sau, dar cine umbla cu curvele risipeste averea. –

8. Cei usuratici aprind focul in cetate, dar inteleptii potolesc mania. –

9. Cand se cearta un intelept cu un nebun, sa se tot supere sau sa tot rada, caci pace nu se face. –

11. Nebunul isi arata toata patima, dar inteleptul o stapaneste. –

13. Saracul si asupritorul se intalnesc, dar Domnul le lumineaza ochii la amandoi.

18. Cand nu este nicio descoperire dumnezeiasca, poporul este fara frau; dar ferice de poporul care pazeste Legea! –

19. Nu prin vorbe se pedepseste un rob, caci chiar daca pricepe, n-asculta. –

Pr.30.2-4 , 18-19 , 24-28 .

2. Negresit, sunt mai prost decat oricine si n-am pricepere de om.

3. N-am invatat intelepciunea si nu cunosc stiinta sfintilor.

4. Cine s-a suit la ceruri si cine s-a coborat din ele? Cine a adunat vantul in pumnii lui? Cine a strans apele in haina lui? Cine a hotarat toate marginile pamantului? Cum se numeste el si cum cheama pe fiul sau? Stii tu lucrul acesta? –

18. Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele si chiar patru pe care nu le pot pricepe:

19. urma vulturului pe cer, urma sarpelui pe stanca, urma corabiei in mijlocul marii si urma omului la o fata.

24. Patru vietati sunt mai mici pe pamant, si totusi din cele mai intelepte:

25. furnicile, care nu sunt un popor tare, dar isi pregatesc hrana vara,

26. soarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar isi asaza locuinta in stanci;

27. lacustele n-au imparat, si totusi pornesc toate in cete;

28. paianjenul il poti prinde cu mainile, si se gaseste totusi in casele imparatilor.

Pr.31.26-29.

26. Ea deschide gura cu intelepciune, si invataturi placute ii sunt pe limba.

27. Ea vegheaza asupra celor ce se petrec in casa ei, si nu mananca painea lenevirii.

28. Fiii ei se scoala si o numesc fericita; barbatul ei se scoala si-i aduce laude zicand:

29. „Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le intreci pe toate.”

2 responses

  1. Daca Solomon,care a scris aceste proverbe,a primit o mare intelepciune de la Dumnezeu,(1 Imparati 3;5-14)din care avem si noi de invatat,.Dar cu cat mai mult nu vom primii si noi de la Dumnezeu daca o cerem?

    Pentru intelepciune si pricepere,trebuie sa ne rugam Domnului…cred ca este cea mai importanta rugaciune pentru noi cei nascuti din nou.Ap.Pavel aceasta rugaciune o aducea la Tronul Harului pentru cei din Colose.(Coloseni 1;9-10).Domnul asculta asfel de rugaciune daca avem nevoie de intelepciune.(Iacov 1;5-8.).
    La El este toata plinatatea de care avem nevoie,numai sa indraznim sa venim la El si sa luam…..din ea……(Efeseni 1;3-12.)

    5 ianuarie 2014 la 13:55

  2. Pingback: Cetatea de scapare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.