,, Religia care nu este la fel de veche precum Cristos şi Apostolii Săi, este prea nouă pentru mine.” – Joseph Hooke, apologet baptist englez .

Relaţia dintre Cincizecime şi Duhul Sfânt de Tom Ross

Relaţia dintre Cincizecime şi Duhul Sfânt

1. Duhul Sfânt a existat înainte de Cincizecime. El este co-etern cu Tatăl şi Fiul. Gen. 1:2; Nem. 9:20; Ps. 9:20; 51:11; Is. 63:10; 2 Petru 1:21.
2. El a fost pe Pământ şi a acţionat în om înainte de Cincizecime.
3. El a venit în ziua Cincizecimii într-un fel special, ceea ce explică semnificaţia promisiunii lui Hristos de a trimite Duhul Sfânt.
(1) Duhul a venit ca un antitip al gloriei lui Dumnezeu, Shekinah. Num. 9:15-22; 2 Cron. 7:1-3; Shekinah, în cazul Cortului, a fost pentru conducere (călăuzire), iar în cazul Templului a fost un simbol al stăpânirii şi propietăţii. Venirea Duhului la Cincizecime a însemnat ambele lucruri pentru Biserică.
(2) Duhul a venit ca să împlinească profeţia şi promisiunea. Venirea sa a fost o împlinire parţială a lui Ioel 2:28.
(3) Duhul a venit ca să împuternicească Biserica: Fapte 1:4, 8.
(4) Duhul a venit ca mângâietor, învăţător locuitor veşnic în credincioşi: Ioan 14:16-17; 1 Ioan 2:20, 27.
(5) Duhul a venit să convingă lumea de păcat, neprihănire şi judecată: Ioan 16:8-11.
4. Venirea de la Cincizecime a Duhului a fost dispensaţională şi finală. Nu există nici o referinţă biblică care să îndreptăţească credinţa că Cincizecimea trebuie repetată în experienţa fiecărui credincios. Am putea la fel de bine să vorbim de o repetiţie a răstignirii, învierii şi înălţării lui Hristos, ca şi de o repetiţie a Cincizecimii. Ceea ce s-a întâmplat în casa lui Corneliu (Fapte10:44-47) a fost mai degrabă adiţional Cincizecimii.
5. De la Cincizecime încoace Pentecosta Duhului Sfânt are loc pentru fiecare credincios la convertire şi fără ca să dispară vreodată: Ioan 17:38-39; Rom. 8:9; Gal. 3:2; 4:6; Efes.1:13; 4:30; Iuda 19. Astăzi mulţi carismatici cred în mod greşit că ei pot să îşi piardă mântuirea şi implicit locuirea interioară a Duhului Sfânt, ceea ce este contrar Sripturilor.
6. De aceea, credinciosul ar trebui să caute plinătatea Duhului Sfânt, nu prezenţa sau botezul Duhului: Efes. 5:18. De fapt, Biblia nu vorbeşte nicăieri de un botez al Duhului în zilele noastre. Scriptura vorbeşte de umplerea Duhului Sfânt. Noi toţi avem Duhul Sfânt, dar Duhul de obicei nu îl are în întregime pe credincios. El îl umple pe credincios în măsura în care acesta este golit de egoism şi păcat. Cu cât Duhul ne umple mai mult, cu atât mai mare va fi manifestarea puterii Sale în vieţile noastre. Dovada plinătăţii Duhului va fi găsită în roadele Duhului (Gal.5:22-24).

2 responses

  1. Pingback: Duhul Sfant. « magdamolling

  2. Shalom!
    Aceasta schita (ca nu poate fi denumita eseu sau articol) prezinta doar unele dintre rezultatele finale ale salasluirii Duhului Sfant in credincios, dar, trist, lasa aproape complet pe dinafara alt subiect: Praznicul Cincizecimii. Ce este acela? Unde este prima sa ocurenta? De ce trebuia Duhul sa vina de aceasta Sarbatoare a Saptamanilor si NU PUTEA sa vina in nici o alta zi, fie ea banala, fie ea chiar sarbatoare?…
    Personal, cred ca Parintele este suveran si peste TIMP, si El a decis sarbatorile sacre, zilele si modurile in care trebuie tinute, semnificatia lor soteriologica.
    An Nou bun si dulce (Shana tova)!

    28 Septembrie 2011 la 22:22

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s